1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Bihor. După Cociuba (1999, fig. 1 la p. 38) această entitate litostratigrafică ar constitui un membru al Stratelor de Ecleja, cu poziţie superioară în stivă; (iii) Apusenidele Nordice – Unitatea de Bihor.
3. Vârsta: Apţian inferior.
4. Sinonimie: “Calcarele Medii cu Pahiodonte” (Cociuba, 1995, citat de Cociuba, 1999, p. 21); “Membrul calcaros de Valea Bobdei” (Cociuba, idem); “Valea Bobdei Limestone Member” (Cociuba, 2000, p. 46).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Măgurii, afluent pe stânga al Văii lui Vasile (Valea Văsiei), la 4 km N de Dobreşti, jud. Bihor, pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 40b-Zece Hotare. Valea Bobdei este un mic afluent pe stânga al Văii Măgurii care expune ambele limite ale acestei entităţi litostratigrafice. (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 9-Șimleul Silvaniei, caroul c2 (Lupu et al., 1967; Patrulius et al., 1968c); Harta geologică 1: 50,000, foaia 40b-Zece Hotare (Bordea et al., 1986).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Cociuba (idem,1999, p. 21) dă următoarea definiţie: “Succesiune de calcare stratificate în bancuri metrice, cenuşii sau cenuşii închis, cu orbitolinide, lenticuline, fragmente de echinide şi uneori material terigen (fragmente de cuarţ), ce se intercalează în marnele cenuşii în plăci ale Formaţiunii de Ecleja. In bază şi în partea terminală include şi câteva bancuri de marne cu grosimi metrice”. Succesiunea are o grosime de 70 m.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Cociuba (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu marnele siltice ale Formaţiunii de Ecleja. Limita superioară este la contactul cu marnele siltice cenuşii de la partea superioară a Formaţiunii de Ecleja.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Spre deosebire de Formaţiunea de Blid cu care are în comun specii de foraminifere şi alge dasicladacee, Membrul Calcaros de Valea Bobdei conţine în plus Sabaudia capitata, Voloshinoides, Archaeoalveolina reicheli, Paracoskinolina hispanica, Salpingoporella, care indică vârsta Apţian inferior.
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Bordea S., Bordea Josefina, Mantea G., Costea C., 1986, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 40b-Zece Hotare.
Cociuba I., 1999, Studiul stratigrafic al depozitelor mezozoice din sud-vestul Pădurii Craiului. Rezumatul tezei de doctorat. 44 p.
Cociuba I., 2000, Upper Jurassic-Lower Cretaceous deposits in the south-western part of Pădurea Craiului: Formal lithostratigraphic units. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, Geol., 45, 2, 33-61.
Lupu M., Borcoș M., Giușcă R., Bleahu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei.
Patrulius D., Lupu M., Borcoş M., 1968c, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 9-Şimleul Silvaniei. Notă explicativă. 46 p.