1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i); (iii) Zona Flişului Transcarpatic: Pânza Botizei, Pânza Lăpuşului, Autohtonul (Dicea et al., 1980, pe harta geologică însoţitoare).
3. Vârsta: Campanian-Maastrichtian, posibil şi Paleocen.
4. Sinonimie: “marnele cu Globotruncane” (Patrulius et al., 1955, p. 99), “faciesul stratelor de Puchov” (Antonescu et al., 1975, p. 9; Antonescu et Popescu, 1975, p. 45), “Formaţiunea marnelor de Puchov” (Dicea et al., 1980, p. 29). “faciesul stratelor de Puchov” (Antonescu et al., 1975, p. 9; Antonescu et Popescu, 1975, p. 45),
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Puchov, în Ucraina; (ii) Pasul Şetrev, Piatra Roşie (Pârâul Botizului, la Poiana Botizei), Pârâul Botizei , la Botiza, Romuli (la obârşia Văii Sălăuţa), Valea Vărăştina (pe hărţile geologice din Antonescu et al., 1975; Antonescu et Popescu, 1975; Dicea et al., 1980); Harta geologică 1: 200,000, foile 3-Baia Mare (Gherasi et Bombiţă, 1967; Gherasi et al., 1967), 4-Vişeu (Bleahu et al., 1968; Patrulius et al., 1968), jud. Maramureş.
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Marnele roşii cu Rosalina linnei de la Pasul Şetrev au fost atribuite de Krautner (1934, citat de Dicea et al., 1980, p. 29) Marnelor de Puchov. In Pânza Botizei (pe pâraiele Botiza, Plăiuţului, Poienilor, la sud de Botiza) Marnele de Puchov, groase de 60-80 m, sunt constituite din “marne roşii, slab nisipoase, în plăci, adesea compacte, foarte tari, cu intercalaţii lenticulare de marnocalcare roşii, fine, foarte dure... în baza depozitelor senoniene se intercalează argile tufitice verzui şi foarte rare gresii în plăci sub 2 cm grosime” (Antonescu et Popescu, 1975, p. 45). v. şi fişa Marnele cu Globotruncane.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Marnele de Puchov “apar în poziţii tectonice legate de falii cu caracter de solz sau ca petice rabotate în fruntea unităţilor şariate” (Antonescu et al., 1975, p. 9). Ivirile de la Romuli, Pasul Şetrev, Valea Carelor “reprezintă blocuri sau pechete de roci alohtone, legate de stratele de Valea Carelor.... ca pachete mari de strate alunecate şi căzute în zona de depunere a acestor depozite” (Dicea et al., 1980, p. 30).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) In Pânza Botizei este menţionată microfaună cu foraminifere aglutinante şi erupţie de Globotruncana lapparenti coronata, G. lapparenti lapparenti, G. linneana (Campanian-Maastrichtian) şi Globorotalia membranacea, G. michelianus (posibil Paleocen) (cf. Antonescu et Popescu, 1975, p. 45; Antonescu et al., 1975, p. 10). Din Pânza Botizei sunt citate şi asociaţii microfloristice (Antonescu et Popescu, 1975, p. 45).
10. Mediul depoziţional: Marin, de larg (Dicea et al., 1980, p. 28).
11. Corelări:
Literatura citată
Antonescu F., Mitrea G., Năstase N., 1975, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei şi tectonicii zonei Poiana Botizei - Fiad (Maramureş). D.S. Inst. Geol., 61, 5, 3-35.
Antonescu F., Popescu A., 1975, Contribuţii la cunoaşterea geologiei regiunii Dragomireşti - Botiza, D.S. Inst. Geol., 61, 5, 37-60.
Bleahu M., Bombiţă G., Krautner H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu. Notă explicativă, 54 p.
Dicea O., Duţescu P., Antonescu Fl., Mitrea G., Botez R., Donos I., Lungu V., Moroşanu I., 1980, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei Zonei Transcarpatice din Maramureş. D. S. Inst. Geol., 65, 4, 21-85.
Gherasi N., Bombiţă G., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare. Notă explicativă. 32 p.
Gherasi N., Bombiţă Gh., Vasilescu Al., Krautner H., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 3-Baia Mare.
Patrulius D., Dimitrescu R., Bleahu M., 1955, Cercetări geologice în Valea Vişeului şi în împrejurimile Săcelului (Maramureş). D. S. Inst. Geol., 39, 96-113.
Patrulius D., Bombiţă G., Krautner H., Krautner Florentina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 4-Vişeu.