1. Statutul numelui: Valid.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) După autorii hărţii geologice 1:50,000, foaia 126a-Vânturariţa (Olăneşti), Marnele de Olăneşti constituie membrul superior al Formaţiunii de Brezoi; (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Campanian superior (?)-Maastrichtian (Popescu et Patrulius, 1968, p. 328-329).
4. Sinonimie: “marne de Căciulata” (Murgoci, cf. Dragoş, 1953, p. 58); “Orizontul de Turnu” (Dragoş, 1953, p. 57; 1955, p. 8); “Orizontul superior marno-argilos” (Popescu et Patrulius, 1968, p. 323); “Marnele de Căciulata” (Popescu et al., 1976, p. 267) .
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Căciulata, afluent pe dreapta al Oltului, la vest de localitatea Căciulata; (ii) Văile Roştea, Muereasca, Olăneşti, Cheia, Păuşa (la est de Olt) (v. harta geologică în Popescu et al., 1976 şi harta geologică în Popescu et Patrulius, 1968). Limita sudică de răspândire (după (Popescu et Patrulius, 1968, p. 317): între V. Otăsău şi Olt limita trece pe la sud de Schitul Iezerului de pe p. Cheia, nord de Băile Olăneşti, sud de mănăstirea Frăsinet, pe V. Muereasca şi traversează Oltul pe la sud de confluenţa cu p. Păuşa; Harta geologică 1: 200,000, foaia 34-Pitești, caroul a1 (Bombiță et al., 1968; Mihăilă et al., 1967); Harta geologică 1: 50,000, foaia 126a-Vânturariţa (Olăneşti) (Lupu et al., 1978).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Partea inferioară, cu intercalaţii metrice de conglomerate, aflorează pe stânga Oltului şi în V. Olăneşti, amonte de V. Păuşa (Popescu et Patrulius, 1968, p. 324). Partea superioară a formaţiunii aflorează pe dreapta Oltului, la ieşirea din Călimăneşti (spre nord) în malul şoselei. După Popescu et al (1976, p. 267) formaţiunea constă din alternanţe de marne cenuşii-negricioase, siltice sau argiloase, în strate decimetrice şi strate centimetrice constituite din gresii cuarţoase cu ciment calcitic. Formaţiunea este dominată de “marno-argilele nisipoase şi siltice, cenuşii-negricioase, foarte micacee, cu dese intercalaţii subţiri (2-10 cm grosime) de gresii micacee” (Popescu et Patrulius, 1968, p. 323). Gresiile subţiri au structura ondulată, uneori au hieroglife. Foarte rare sunt intercalaţiile de calcare argiloase (= marnocalcare) cu fucoide. Gresiile sunt mai groase şi mai dese în partea inferioară a formaţiunii, cu trecere gradată spre formaţiunea conglomeratică subjacentă. Grosimea estimată este de 700 m (Popescu et Patrulius, 1968, p. 323) la est de V. Olăneşti, în V. Muereasca-V. Căciulata. Grosimea formaţiunii scade mult spre vest, în V. Cheia având doar 200 m grosime. La est de Olt formaţiunea se închide, fiind trunchiată de conglomeratele eocene, discordante.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Popescu et al. (1976, p. 267); (ii) (Popescu et Patrulius, 1968, p. 323-324; 328-329).
8. Limite: Limita inferioară se află la contactul cu Orizontul superior cu conglomerate (Popescu et Patrulius, 1968, p. 323). In V. Muereasca şi în V. Olăneşti contactul cu conglomeratele eocene de deasupra este marcat de o slabă discordanţă unghiulară (Popescu et Patrulius, 1968, p. 324).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Impresiuni de inocerami şi de Spirophyton; nannoplancton (Arhanghelskiela cymbiformis, Micula staurophora, Cretarhabdus crenulatus) caracteristice pentru Maastrichtian inferior; Orbitoizi, lamellibranchiate mici, echinide, amoniţi (Pachydiscus gollevilensis, P. Neubergicus, Haploscaphytes constrictus, Hamericeras sp. aff. H. fayoli, Gaudryceras sp, Baculites sp. aff. B. Vertebralis, Inoceramus sp. aff. I. tegulatus, citate de Popescu et Patrulius, (1968, p. 328).
10. Mediul depoziţional: Marin, turbiditic.
11. Corelări:
Literatura citată
Bombiţă G., Codarcea M.-D., Giurgea P., Lupu M., Mihăilă N., Stancu J., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti. Notă explicativă.
Dragoş V., 1953, Cercetări geologice asupra regiunii dintre râurile Topolog şi Olt. D. S. Inst. Geol., 37, 55-76.
Lupu M., Popescu B., Szasz L., Hann H., Gheuca I., Dumitrică P., Popescu G., 1978, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126a-Vânturariţa (Olăneşti).
Mihăilă N., Stancu Iosefina, Giurgea P., Dessilla Codarcea Marcela, Bombiţă G., Lupu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti.
Popescu B., Bratu Elena, Gheţa N., Popescu Daniela, 1976, Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei formaţiunilor paleogene dintre Olt şi Olăneşti (Depresiunea Getică). D. S. Inst. Geol., 62, 4, 265-278.
Popescu Gr., Patrulius D., 1968, Formaţiunile cretacice pe marginea nordică a Depresiunii Getice, între Valea Oltului şi Masivul Vânturariţa (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 54, 1, 313-335.