1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) “Petec de împingere” încălecat de Solzul Măgura Codlei.
3. Vârsta: Valanginian? - Apţian inferior (pe harta în Săndulescu, 1966); Hauterivian - Barremian (Harta geologică 1: 50,000, foaia 111a-Braşov).
4. Sinonimie: “Neocommergel der Serie von Braşov” (Jekelius, 1938, pe harta geologică însoţitoare); “Depozitele seriei de Dîmbovicioara ” (Patrulius, 1963, p. 117); “Seria marnelor neocomiene de Braşov” (Săndulescu, 1964, p. 392); “marnele neocomiene” (Săndulescu, 1966, p. 186); “Marne de Braşov” (Săndulescu, 1966 pe harta geologică însoţitoare); “Formaţiunea de Dîmbovicioara” (Patrulius et Avram, în Patrulius et al. 1977, p. 6) .
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 28-Brașov, carourile b2, b3 (Patrulius et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foile 111a-Braşov (Săndulescu et al., 1972c), 94d-Codlea (Săndulescu et al., 1972); Valea Lată, pe versantul estic al Măgurii Codlei (v. harta geologică în Săndulescu, 1966), Masivul Postăvaru (Săndulescu, 1964, p. 392).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Succesiunea din Valea Lată are în bază un calcar brecios gros de câţiva metri urmat de marne calcaroase compacte, cenuşii sau gălbui (Săndulescu, 1966, p. 186). In masivul Postăvaru succesiunea începe cu un calcar brecios, glauconitic, cu amoniţi hauterivieni (Pârâul Dracului), în timp ce pe Pârâul Căldării un calcar glauconitic de 0,5 m grosime este situat către mijlocul Marnelor de Braşov (Săndulescu, 1964, p. 392-393). Marnele de Braşov aşa cum le-a descris Săndulescu (1964, p. 392-393; 1966, p. 186) par a avea o extindere areală limitată. Cercetările lui Patrulius (1963, p. 117-123) şi Patrulius et Avram (în Patrulius et al., 1977, p. 6) au arătat că extinderea mult mai mare şi litostratigrafia variată justifică o denumire mai cuprinzătoare, aceea de Formaţiune de Dîmbovicioara (v. fişa).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Săndulescu (1966, harta geologică însoţitoare); (ii) v. Sinonimie.
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Marnele cu Posidonia alpina (Bathonian - Callovian inferior). Limita superioară este la contactul cu conglomerate transgresive, cretacic superioare (Săndulescu, 1966, p. 186).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Phylloceras infundibulum, Hoplites sp., Hamites sp., Aptychus sp., Crioceras duvali, Desmoceras hemiptychum (Săndulescu, 1966, p. 186, citând pe Jekelius, 1923, 1927 şi Vîlceanu, 1960).
10. Mediul depoziţional: Marin, pelagic (Patrulius, 1963, p. 117).
11. Corelări:
Literatura citată
Jekelius E., 1927, Structura geologică a regiunei liasice cu cărbuni de la Vulcan-Codlea (Jud. Braşov). D. S. Inst. Geol., 10, 55-59.
Jekelius E., 1938, Das Gebirge von Braşov. AN, 19, 379-408.
Patrulius D., 1963, Schiţă stratigrafică a seriei neocomiene de Dîmbovicioara: Hauterivian, Barremian şi Bedoulian de facies pelagic şi recifal. Congr. V al Soc. Geol. Carpato-Balcanică, III, 2, 117-126.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Patrulius D., Antonescu E., Baltres A., Dumitrică P., Gheorghian Mihaela, Grădinaru E., Mirăuţă Elena, Popescu Ileana, 1977a, Studiul de sinteză biostratigrafică a formaţiunilor triasice din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni în vederea stabilirii de etaloane pentru corelarea forajelor profunde (partea a II-a). Formaţiunile triasice din pânzele bucovinice şi din “seria“ de Braşov. FG, 102 p.
Patrulius D., Alexandrescu Gr., Antonescu E., Avram E., Bombiţă G., Bratu Elena, Ion Jana, Lupu Denisa, Manoliu Eugenia, Mihăilescu N., Neagu T., Papiu V.C., Tăutu Elena, 1977b, Studiul complex macro şi micropaleontologic al Cretacicului şi Paleogenului din Carpaţii Orientali, în vederea corelării optimizate a depozitelor favorabile acumulărilor de substanţe minerale utile. Raport Fond Geologic I.G.R., 157 p.
Săndulescu M., 1964, Structura geologică a masivului Postăvarul-Runcu (Munţii Braşovului). AN, 34, 2, 381-420.
Săndulescu M., 1966, Structura geologică a terenurilor mezozoice de la exteriorul masivului cristalin al Făgăraşului. D. S. Inst. Geol., 52, 2, 177-201.
Săndulescu M., Săndulescu Jana, Schuster A., Bandrabur T., 1972, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 94d-Codlea.
Săndulescu M., Patrulius D., Ştefănescu M., 1972c, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 111a-Braşov.