1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Albian inferior-mediu.
4. Sinonimie: “The Băcăleşti Formation” (Muţiu, în Avram et al., 1996, p. 17).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Sonda 104-Băcăleşti, intervalul 900-1150 m, la NV de Alexandria, jud. Teleorman; (ii) Aria de răspândire este Băcăleşti-Bechet. După Avram et al. (formaţiunea este prezentă în partea centrală a Platformei Moesice, la vest de linia Titu-Bucureşti-Călăraşi. Este cunoscută în zona de la est de Giurgiu şi în partea apuseană a Dobrogei de Sud (aria Lespezi-Lacul Bugeac); Harta geologică 1: 200,000, foaia 42-Slatina, caroul d4 (Mihăilă et al., 1967; 1968).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea are grosimi de 250-300 m. Muţiu (2004, p. 21 şi fig. 4) numeşte "facies de Giurgiu" faciesul marnos, cenuşiu-deschis, bogat în amoniţi. In zona Lespezi-Lacul Bugeac din vestul Dobrogei de Sud formaţiunea prezintă “Faciesul de Giurgiu”, pelitic, de culoare gri deschis (Avram et al., op. cit., p. 17). In Dobrogea de Sud formaţiunea conţine marne cenuşii-închis cu amoniţi şi intercalaţii subţiri, siltice şi nisipoase, cu glauconit; (ii) La Cârligaţi formaţiunea devine mai micaferă şi mai grezoasă şi conţin Anahoplites intermedius (Muţiu, op. cit., p. 21). La vest de Giurgiu Marnele de Băcăleşti-Bechet înlocuiesc faciesul grezos-nisipos, glauconitic al Albianului inferior, în timp ce la SE de Bucureşti formaţiunea are vârstă Albian mediu-superior (Avram et al., 1996, p. 17).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Muţiu (op. cit., p. 19-22); (ii) Avram et al. (op. cit., p. 17-18).
8. Limite: Muţiu (2004, fig. 3 la p. 20) baza formaţiunii este la contactul cu "Calcarenitele de Ştefan cel Mare", apţiene iar în schema stratigrafică din fig. 8, la p. 25, baza formaţiunii este la contact cu Calcarele de Ciureşti, barremian superioare. Limita inferioară la localitatea tip este la contact cu argile roşii ale Apţianului inferior (echivalente ale Membrului de Tibrinu al Formaţiunii de Ramadan). In Dobrogea de Sud limita inferioară este la contactul cu Formaţiunea de Cochirleni (Albian inferior) cu gresii şi nisipuri argiloase, glauconitice. In zona Bucureşti-Giurgiu limita superioară a formaţiunii este la contactul cu Marnele de Glogoveanu, cu Puzosia mayoriana (Muţiu, op. cit., p. 21); Avram et al., op. cit., fig. 6 la p. 23).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi: Douvilleiceras chiriaci, Hamites, brachiopode (sonda 1-Bechet, intervalul 1233-1238 m). La Mitrofani (sonda 5034, intervalul 3869-3874 m) marnele cenuşii-verzui ale formaţiunii conţin Anahoplites intermedius şi Inoceramus concentricus; (ii) In zona Giurgiu se cunosc faune de amoniţi ai Zonei Mammillatum (Albian inferior) (Paucă et Patrulius, 1960, citaţi de Avram et al., op. cit., p. 17) şi faune ce urcă până în Albianul superior. In Dobrogea de Sud sunt prezenţi amoniţi ai Zonei Latus (Albian mediu) şi ai Zonei Dispar (Albian superior)
10. Mediul depoziţional:.
11. Corelări:.
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Mihăilă N., Giurgea P., Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42- Slatina.
Mihăilă N., Giurgea P., Patrulius D., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 42- Slatina. Notă explicativă.
Muţiu R., 2004, Albianul din Platforma Moesică. Ed. Academiei, 90 p.