1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Albian superior.
4. Sinonimie: “marnes a Mortoniceras inflatum” (Muţiu, 1984, p. 286); “The Glogoveanu Formation” (Avram et al., 1996, p. 24).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 1798 şi 2085- Glogoveanu, la vest de Bucureşti, jud. Dâmboviţa şi Teleorman; (ii) Formaţiunea este cunoscură şi în zona Slatina (Marnele cu Hysteroceras varicosum) şi pe platoul continental al Mării Negre în forajul 24-Poseidon, metrul 2354 (Marnele cu Ostlingoceras puzosianum) (Muţiu, 2004, p. 24). Harta geologică 1:200,000, foaia 43-Neajlov, caroul a2 (Bandrabur et al., 1967; 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “Entitate litologică marnoasă-calcaroasă, cu o bogată faună de Hysteroceratidae, pregnant individualizată pe diagrafiile electrice (nivel 1), având o constanţă litologică remarcabilă şi o largă dezvoltare pe orizontală şi verticală în Platforma Moesică” (Muţiu, op. cit., p. 24). Formaţiunea estimată a avea grosimi de 10-50 m, este de natură marnoasă, cu intercalaţii calcaroase. Cu caracterele de la localitatea tip formaţiunea este cunoscută şi în arealul Corbeanca-Glavacioc-Odăeni; (ii) “Faciesul de Glavacioc” cu Hysteroceras orbgnyi al formaţiunii este calcaros, albicios, fin micafer şi este răspândit într-o arie sudică, iar “Faciesul de Odăeni”, calcaros şi marnos (“marly calcareous”) cu Ostlingoceras puzosianum (Vraconian terminal) se găseşte într-o zonă estică (forajele Tătărăşti şi Manasi). Formaţiunea de Glogoveanu, ca şi Formaţiunea de Băcăleşti, aparţin faciesului marnos, fosilifer al Albianului, larg răspândit în partea centrală a Platformei Moesice de la nord de Dunăre (Avram et al., op. cit., p. 24).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Muţiu (2004, p. 24); (ii) Muţiu (1984, p. 283-289); Avram et al. (op. cit., p. 24).
8. Limite: In zona Bucureşti-Giurgiu baza formaţiunii este la contactul cu Formaţiunea de Băcăleşti (Avram et al., op. cit., p. 23, fig. 6). Marnele de Glogoveanu sunt precedate de Gresia de Dumbrava (Albian inferior-mediu) şi urmate de Marnele de Cioara, cenomaniene (Muţiu, op. cit., fig. 8 la p. 25).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (ii) Amoniţi din Zona Inflatum şi Zona Dispar.
10. Mediul depoziţional: Şelf intern.
11. Corelări:
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov.
Bandrabur T., Patrulius D., Ghenea Ana, 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov. Notă explicativă.
Muţiu R., 1984, Stratigraphie des depots albiens de la plate-forme moesienne (Secteur roumain). AN, 64, 283-289.
Muţiu R., 2004, Albianul din Platforma Moesică. Ed. Academiei, 90 p.