1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Seria de Braşov (partea ei superioară); (iii) Unitatea de Braşov - Leaota, Sinclinoriul Dîmbovicioara.
3. Vârsta: Oxfordian - Valanginian.
4. Sinonimie: “Calcarele de Stramberg” (Săndulescu, 1966, p. 185; v. fişa cu această denumire).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) v. fişele celor patru formaţiuni din masivul Piatra Craiului şi nordul Culoarului Dîmbovicioarei; Harta geologică în Patrulius (1969); (ii) Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 28-Brașov, carourile c1, c2, c3, d1, d2 (Patrulius et al., 1967, 1968); Harta geologică a României, 1:50,000, foile 110a-Bîrsa Fierului (Dumitrescu et al., 1974), 110b-Zărneşti (Săndulescu et al., 1972b),110c-Rucăr (Dumitrescu et al., 1971), 110d-Moeciu (Patrulius et al., 1971), 111a-Braşov (Săndulescu et al., 1972c).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Patrulius (în Patrulis et al., 1980, p. 10-11) descrie succesiunea Grupului de Piatra Craiului din Bucegi şi Culoarul Dîmbovicioara şi împrejurimile Braşovului care cuprinde:
- “jaspuri cu radiolari” (Callovian mediu-Oxfordian)
- calcare noduloase cu cefalopode (Kimmeridgian, sau Kimmeridgian-Tithonian inferior), cu extindere limitată
- calcare masive sau stratificate (Kimmeridgian - Tithonian; Tithonian-Berriasian sau Kimmeridgian-Berriasian) comparabile faciesului de Stramberg.
In masivul Piatra Craiului şi nordul Culoarului Dîmbovicioara au fost separate patru unităţi litostratigrafice care acoperă intervalul Tithonian - Valanginian.
- Calcarul Masiv Inferior
- Calcarul de Prăpăstii
- Calcarul Masiv Superior (Tithonian-? Berriasian)
- Calcarul de Cheile Dîmbovicioarei (Berriasian-Valanginian)
Primele trei unităţi litostratigrafice de mai sus conţin de obicei piese de echinoderme (radiole, articole de crinoide), noduli micritici ovoidali, cu vagă structură concentrică şi cavitate centrală tubulară (Tubiphytes).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Patrulius (în Patrulius et al., 1980, p. 10-15).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Marnele cu Posidonia alpina. Limita superioară este la contactul discordant (discontinuitate litologică) cu Formaţiunea de Dîmbovicioara (cu Membrul de Cetatea Neamţului şi cu Membrul de Dealul Sasului).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
10. Mediul depoziţional: Platforma carbonatică getică.
11. Corelări:
Literatura citată
Dimitrescu R., Patrulius D., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110c-Rucăr.
Dimitrescu R., Popescu Ileana, Schuster A. C., 1974, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110a-Bîrsa Fierului.
Patrulius D., Dimitrescu R., Codarcea Marcela Dessila, Gherasi N., Săndulescu M., Popescu Ileana, Popa Elena, Bandrabur T., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 28-Braşov.
Patrulius D., Dimitrescu R., Gherasi N., 1968, Harta geologică a României, scara 1: 200,000, foaia 28-Braşov. Notă explicativă, 68 p.
Patrulius D., Dimitrescu R., Popescu Ileana, 1971, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110d-Moeciu.
Săndulescu M., Popescu Ileana, Săndulescu Jana, Mihăilă N., Schuster S., 1972b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 110b-Zărneşti.
Săndulescu M., Patrulius D., Ştefănescu M., 1972c, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 111a-Braşov.