Grupul de Buşeşti

1.  Statutul numelui: Propus.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Grupul conţine trei formaţiuni: Formaţiunea de Pocruia, Formaţiunea de Şodoieşu, Formaţiunea de Tismana (Stănoiu, 2000, p. 157); (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Cerna.

3.  Vârsta: Berriasian superior – Apţian.

4.  Sinonimie: “La Formation de Buşeşti” (Stănoiu, 1996, p. 14; Stănoiu et al., 1997, p. 70; “Formaţiunea de Buşeşti”(Stănoiu et al., op. cit., p. 70); “Grupul Buşeşti” (Stănoiu, 2000, p. 157).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) v. localităţile tip ale formaţiunilor componente ale Grupului; (ii) Podişul Mehedinţi, Munţii Mehedinţi, sud-vestul Munţilor Vîlcan (în care este posibilă separarea celor trei membri ai formaţiunii): Cerna Vârf, Padina Tisei, Şodoieşu, nord Valea Şasa. Pe versantul nordic al Munţilor Vîlcan, în estul versantului meridional al Munţilor Vîlcan şi în Munţii Parâng nu pot fi recunoscuţi constituenţii Grupului datorită recristalizării calcarelor şi a accentuatei cutări a acestora; Harta geologică în Stănoiu et al.(op. cit., fig. 1); Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă carourile b3, b4 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foile 123c-Obârşia Cloşani (Bercia et al., 1977), 123d-Tismana (Pop et al., 1975).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Cu o grosime de circa 700 m, Grupul  este constituit predominant din calcare masive sau în strate groase, care conţin corali, briozoare, pachiodonte, echinoderme, alge, foraminifere, nannoplancton. Uneori în partea bazală sunt prezente lentile cu detritus de şisturi cristaline, cuarţ, feldspaţi, mice. Partea inferioară a succesiunii este constituită din calcare spatice şi dolomite. Microfaciesurile sunt variate: micrite bioclastice, peloidale şi algale. Sunt prezente, spre partea superioară a grupului, calcare bioconstruite cu corali şi pachiodonte.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Stănoiu (op. cit., 2000, p. 157); (ii) Stănoiu et al.(op. cit., p. 70-71, 78).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul, adesea discordant, cu Formaţiunea de Sohodol sau cu fundamentul. In zona Cloşani – Poiana Mare Formaţiunea de Buşeşti se află în superpoziţie faţă de Formaţiunea de Valea Pragului (Stănoiu et al., op. cit., fig. 1 la p. 64) şi este acoperită transgresiv de depozite cretacic superioare.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Pachiodonte (Requienia, Matheronia); Alge (Clypeina marteli, C. Catinula, Actinoporella podolica, Lithocodium aggregatum); Foraminifere (Pseudotextulariella salevensis, Dobrogelina anastasiui, Scytholoculina confusa, Decusoloculina barbui, Cuneolina sp., C. hauteriviana, Ovalveolina reicheli, Neotrocholina aptiensis, Spiroplectammina bernardi, Axiopolina grammfestucae, care indică intervalul Valanginian – Apţian; (ii) Nannoplanctonul din primii 3 m din baza formaţiunii este constituit din specii ale Zonei Cretarhabdus crenulatus (Berriasian superior – Valanginian inferior).

10.  Mediul depoziţional: Platformă carbonatică.

11.  Corelări: După Stănoiu et al.(op. cit., p. 73) Grupul de Buşeşti de pe versantul nordic al munţilor Vîlcan-Parâng este coralabil cu calcarele recristalizate ale Formaţiunii de Oslea, de vârstă Berriasian superior-Apţian. După Stănoiu (op. cit., p. 159) Grupul Buşeşti este corelabil cu Formaţiunea de Piatra Ilovei.