Cretacic superior (Campanian mediu-Maastrichtian)

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui: Valid, formal

         2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni(ii);   Unitatea structurală (iii): (i) Membru al  Formaţiunii de Braşov;  (iii) Cuvertura  posttectonică a Dacidelor Mediane.

                   3. Vârsta: variază: Albian (inclusiv Vraconianul) - Cenomanian superior (J. Săndulescu, 1967; J. Săndulescu în J. Săndulescu et al., 1970; J. Ion, 1975, 1982, etc.).

4. Sinonimie: “gresiile micacee sau gresia de Podu Cheii” (Macovei et Atanasiu, 1934); “orizontul grezos inferior“ (dar fără lentila calcaroasă detritică Tohanul Vechi-Valea Hebus) (Jekelius, 1938); ”complexul cu gresii eocene din M. Runcu” (Jekelius, 1938); ”complexul cu depozite greso-marnoase şi conglomerate“ (dar fără lentila calcaroasă detritică Tohanul Vechi-V. Hebus) (Negreanu Ghiaţă, 1961); ”orizontul grezos inferior“ (Săndulescu et J. Săndulescu, 1962); ”orizontul grezos“ (Săndulescu et J. Săndulescu, 1963; Săndulescu, 1964); ”litofaciesul cu gresii calcaroase şi gresii argiloase masive“ (J. Săndulescu, 1965, 1966); ”complexul detritic“ (Negreanu Manoliu, 1969); ”facies grezos sau gresii“ (Patrulius, 1969); ”gresii şi conglomerate oligomictice, ca litofacies“ (J. Săndulescu în J. Săndulescu et al., 1970; Ion 1975, 1982); ”gresii masive cu stratificaţie încrucişată“ (Dimitrescu et al., 1971 Harta geologică 1:50.000 foaia 110c-Rucăr); ”gresii masive“ (Patrulius et al., 1971, pe Harta geologică 1:50.000 foaia 110d-Moeciu); ”gresii“ ( M. Săndulescu et al., 1972, pe Harta geologică 1:50.000 foile 110b-Zărneşti,  111a-Braşov).

            5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Muntele Postăvaru. Secţiuni: malul stâng al V. Timiş (lângă calea ferată) pe segmentul Timişul de Jos-aval de confluenţa cu V. Postăvarul, iar mai departe până în amonte de confluenţa cu V. Calului; (ii) Aflorimentele de pe segmentul V. Sticlăriei-Poiana Braşov al şoselei Râşnov-Poiana Braşov; Valea Ghimbavului (pe malul drept abrupt şi din talveg), începând de la  confluenţa cu pârâul Dobricei până în amonte de confluenţa cu pârâul Cărbunari; Valea Tocila Mică, pentru limita superioară a Gresiilor şi Conglomeratelor Oligomictice (Ion 1983, fig.1 si 2 cu emendări). Regiunea (şi secţiunea) Podu Dâmboviţei cât şi secţiunea V. Brebina Mare (regiunea Zărneşti-Tohanul Vechi) pentru unele aspecte litologice şi stratonomice ale Gresiilor şi Conglomeratelor Oligomictice. Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice sunt prezente în regiunea Zărneşti-Tohanul Vechi-Vulcan, jumătatea de sud a M. Postăvarul până dincolo de V. Timiş, versantul de nord şi vest al M. Runcu şi versantul nord-estic al Masivului Bucegi (bazinul V. Glăjăriei); Depresiunea Rucăr şi regiunea Podu Dâmboviţei-Dealul Sasului din partea axială- sudică a Culoarului Dîmbovicioarei. Pentru răspândire v. Harta geologică 1:50.000 foile 94d-Codlea, 110b-Zărneşti, 111a-Braşov, cât şi Patrulius (1969); Ion (1982, pl. LVI si LXI).

                  6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Acest membru are aproximativ 100 până la 1400 m grosime. Descrierea litologică de referinţă (Ion, 1982, p.15-18, în limba franceză): “Litofaciesul grezos-conglomeratic oligomictic conţine conglomerate în bancuri groase, masive, cu ciment argilos foarte rar calcaros iar clastele sunt reprezentate mai ales prin şisturi cristaline; gresii în bancuri groase, consolidate sau neconsolidate, micacee, cu ciment argilos sau calcaros. Gresiile calcaroase sunt prezente în jumătatea superioară a succesiunii şi mai ales sub limita cu formaţiunea marnoasă sau local (situaţie întâlnită în regiunea Tohan şi la nord de V. Râşnoavei) ele sunt bogate în melobesiee (Săndulescu, J. Săndulescu, 1962, 1963; Negreanu Manoliu, 1969).”; (ii) Trecerea gradată a Gresiilor şi Conglomeratelor Oligomictice la Membru de Râşnov, marnos, se realizează prin diminuarea treptată a prezenţei stratelor de gresii în favoarea marno-argilelor. In apropierea limitei superioare Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice conţin uneori (Dealul lui Bogdan, Dealul Surpăturile) gresii dure, mai calcaroase, cu Melobesiee. Sunt prezente toate varietăţile litologice: gresii fine, gresii microconglomeratice, microconglomerate, conglomerate; cimentul grezo-argilos, prezenţa dominantă a clastelor de şisturi cristaline şi cuarţ şi raritatea celor de calcar, reprezintă deosebirile faţă de Conglomeratele de Postăvaru; în baza acestui membru există uneori nivele de conglomerate polimictice (V. Tociliţa şi V. Cetăţii din muntele Postăvarul,  M. Săndulescu, 1967; brecii calcaroase sudate (în depresiunile Rucăr şi Podul Dâmboviţei (cf. Patrulius, 1969); gresiile au uneori structuri largi diagonale, zone trovantiforme, sau glauconit. Se pot observa şi unele aspecte litologice şi stratonomice: pe V. Brebina, acest membru conţine bancuri groase de gresii fine slab consolidate cu forme de eroziune ca trovantii, microconglomerate, intercalaţii centimetrice de argile grezoase cu plante fosile; în Depresiunea Podul Dâmboviţei succesiunea care constituie acest membru, “ cu excepţia bazei formată din breccii de calcare sudate, este ocupată de gresii masive gălbui, puţin consistente, cu diasteme pe alocuri abia vizibile, cu stratificaţie diagonală la scară mare; la 40 m de bază comportă un nivel fosilifer (= fauna de la Podu Cheii,   studiată de Popovici Hatzeg şi Simionescu) cu gresii calcaroase, gresii marnoase şi microconglomeratice uşor glauconitice , cu amoniţi şi galeţi mici de cuarţ acoperiţi cu pelicula verzuie” (Patrulius, 1969, p. 210, fig. 67).

                   7. Referinţe tip(i); Referinţe ulterioare(ii): (i) Gresiile şi conglomeratele oligomictice, ca unitate litostratigrafică formală a fost stabilită de J. Ion în fişa litostratigrafică in extenso, din anul 1999. 

8. Limite: Limita inferioară este de discordanţă unghiulară, cea superioară este de continuitate de sedimentare (de tranziţie) sau (pe marginile culoarului Vlădeni) de discordanţă simplă (de eroziune). Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice stau discordant (contact de discordanţă unghiulară) pe şisturi cristaline sau depozite sedimentare mesozoice pre-albiene sau pre-vraconiene; limita superioară este de tranziţie la Membrul de Râşnov din baza Formaţiunii de Ţara Bârsei.

            9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): In regiunea Tohan în Gresiile şi Conglomeratele Oligomictice există Aucelline vraconiene (Negreanu Ghiaţă, 1961). In partea de sud a M. Postăvarul în bazinul văii Tociliţa, în partea terminală a Gresiilor şi Conglomeratelor Oligomictice există o faună de Aucelline şi de amoniţi (Zona Stoliczkaia dispar) (Ion, 1982) şi microfaună a zonei Thalmanninella appenninica şi părţii bazale a zonei Th. brotzeni-Th. globotruncanoides. In baza Gresiilor şi Conglomeratelor Oligomictice există macrofaună vraconian inferioară cu moluşte şi echinide (fauna de la Podul lui Ecle (Popovici Hatzeg, 1898 şi Simionescu, 1898 citaţi de Patrulius, 1969, p. 209); în partea inferioară, la 40 m de baza Gresiilor şi Conglomeratelor Oligomictice, este prezentă asociaţia de amoniţi a zonei Stoliczkaia. dispar, Vraconian superior (fauna de la Podul Cheii, descoperită de Toula, studiată de I. Simionescu şi de Popovici Hatzeg, revizuită de  Patrulius (1969, p. 210).            

         10. Mediul depoziţional:

                  11. Corelări:. In cadrul Dacidelor Mediane acest membru se corelează cu aceleaşi unităţi litostratigrafice cu care se corelează Formaţiunea de Braşov (v. fişa formaţiunii), extinderea lor stratigrafică  fiind aceaşi.

                                                                                                                            Dr. Jana Ion, 1999

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000