Gresie de Măgura

1.  Statutul numelui: Accepta.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii)  Depresiunea Haţegului.

3.  Vârsta: Coniacian.

4.  Sinonimie: “Gresie de Măgura” (Laufer, 1925, p. 312); “Gresii de Măgura” (Mamulea, 1953b, p. 244); “gresiile de tip Măgura” (Pop et al., 1972, p. 100 şi fig. 2 la p. 99); “Gresiile de Măgura” (Pop et al., 1985, p. 15); “Măgura Formation” (Pop, în Grigorescu et al., 1990, p.36); “Gresia de Măgura (=Gresia de Livadia)” pe Harta geologică 1:50,000, foaia 106a-Pui.

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Muntele Măgura lângă localitatea Pui, jud. Hunedoara (v. harta geologică în Laufer, op. cit.); (ii) Harta geologică 1:200,000 foaia 26-Orăştie, caroul c1 (Savu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 106a-Pui (Pop et al., 1985; 1988).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Laufer (op. cit., p. 312) dă următoarea descriere : “Muntele Măgura de lângă Pui este constituit în partea sa de sud-vest dintr-o serie, groasă de 150 m, de gresii albe, cuarţoase, calcaroase, stratificate şi cu bobul mare, conţinând Rudişti şi spicule de Cidaris, rău conservate. Adesea se observă o stratificaţie oblică în gresiile care conţin mai multe bancuri de conglomerate. Pe coasta de sud a Măgurei ele cuprind şi nisipuri albe cu concreţiuni sferoidale. Această “Gresie de Măgura” formează partea superioară a stratelor cu Exogyra columba. Un banc alcătuit din aceste Ostree şi din Acteonelle se mai întâlneşte în această gresie peste drum de biserica veche din Fizeşti. Peste acesta se aşează un strat de argilă cenuşie închisă, care încheie seria Gresia de Măgura, înspre partea superioară. După aceasta urmează rocele Flişului, care încep cu un conglomerat.... Continuarea spre răsărit a Gresiei de Măgura o formează o zonă îngustă, întovărăşită de falii şi alcătuită din brecii, conglomerate cuarţitice şi gresii cuarţitice calcaroase, toate puternic înclinate.” Gresia de Măgura are circa 250 m grosime (Pop et al., op. cit., fig. 3 la p. 102). Pop (op. cit., 1990, p. 36) dă următoarea descriere: “bedded calcarenaceous and sandy calcarenites, often with oblique inner structures, and more or less coarse variously bedded or massive polymictic conglomerates. Bioclasts found in these rocks consist of pieces of Melobesiae, neomorphosed bivalves, rare benthic foraminifera, pieces of echinoderms and briozoan bioclats.”. Aspecte ale Gresiei de măgura au fost prezentate şi de Mamulea (op. cit., p. 244-245).

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Laufer (op. cit., p. 312); (ii) Pop et al. (op. cit., fig. 3 la p. 102).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu “Complexul grezo-argilos” al autorilor Pop et al. (op. cit., fig. 3 la p. 102). Limita superioară este la contactul discordant cu Gresia de Fizeşti.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Mamulea (op. cit., p. 244-245) citează din conglomerate: Actaeonella gigantea, Hippurites gossauviensis, iar din gresii: Actaeonella glandiformis, A. lamarki, Cardium turoniense, Cerithium goldfussi, Turritella, Corbula elegans.

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: