1. Statutul numelui: Valid.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Membru al Flişului de Mehedinţi (Codarcea et al., 1961, p. 47); (iii) Domeniul Danubian Extern, Unitatea de Cerna.
3. Vârsta: Turonian superior-Senonian inferior.
4. Sinonimie: “Gresia de Vârciorova” (Streckeisen, 1931, p. 113); “grès de Vârciorova” (Codarcea, 1940, p. 42); “Vârciorova (Sandstein von…)” (Streckeisen, în Macovei et al., 1956, p. 96); “gresie de Vîrciorova” (Codarcea et al., 1961, p. 72, 77); “Vîrciorova Sandstone” (Codarcea et al., 1968, p. 28).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Cariera de la Vârciorova, jud. Mehedinţi; (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă, caroul d2 Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 140d-Orşova (Hîrtopanu et al., 1987).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Codarcea et al. (1961, p. 72) descriu “conglomerate cenuşii-verzui care remaniază în partea bazală mult calcar gălbui şi care trec apoi la gresii conglomeratice cu elemente de argile negre, marne roşii şi verzi”. Aceşti autori consideră Gresia de Vârciorova ca un facies brecios-conglomeratic al Flişului de Mehedinţi. Codarcea et al. (op. cit., 1968, p. 28-29 şi fig. 4 la p. 29) arată că Gresia de Vârciorova este constituită din trei intervale: a) gresii masive cu intercalaţii de conglomerate; b) gresii stratificate; c) gresii stratificate care resedimentează calcare şi şisturi marnoase roşii, verzi şi negre. Streckeisen (op. cit., p. 113-114 şi fig. 4 la p. 113) menţiona că gresia “este micacee, conţine mult muscovit, pe când biotitul este subordonat. Se găsesc şi părţi conglomeratice care conţin fragmente frecvente de calcare cenuşii şi de şisturi argiloase-filitice închis. Se vede dar că acest complex este diferit de acel al Gresiei de Gura Văii”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Streckeisen (op. cit., p. 113-114).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu calcare cu accidente silicioase, de vârstă Tithonian-Neocomian. Limita superioară, de natură tectonică, este la contactul cu Pânza de Severin în baza căreia se găsesc Strate de Sinaia (Codarcea et al., op. cit., 1968, fig. 4 la p. 29).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Gresia de Vârciorova remaniază marne fosilifere. Galeţii de marne conţin foraminifere (Rotalipora appenninica, Praeglobotruncana delrioensis, Globigerinelloides pustulosa, Globotruncana lapparenti).
10. Mediul depoziţional: Marin, litoral.
11. Corelări:
Literatura citată
Codarcea A., 1940, Vues nouvelles sur la tectonique du Banat Méridional et du Plateau de Mehedinţi. AN, 20, 1, 1-74.
Codarcea A., Răileanu G., Pavelescu L., Gherasi N., Năstăseanu S., Bercia I., Mercus D., 1961, Privire generală asupra structurii geologice a Carpaţilor Meridionali dintre Dunăre şi Olt. C.C-B., Ghidul excursiilor C.- Carpaţii Meridionali, 3-125.
Codarcea A., Bercia I., Boldur C., Constantinof D., Maier O., Marinescu Fl., Mercus D., Năstăseanu S., 1968, Geological structure of the Southwestern Carpathians. Intl. Geol. Congr., Guide to Excursions 49AC, Romania, 49 p.
Hîrtopanu I., Stan N., Iancu Viorica, Năstăseanu S., Hîrtopanu Paulina, Marinescu Fl., Dinică I., Bercia I., Bercia Elvira, Tatu M., Săbău G., 1987, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 140d-Orşova.
Macovei, G., Atanasiu, I., Codarcea, A., Dumitresco, I., Filipesco, M., Grigoraş, N., Jekelius, E., Kräutner, Th., Macarovici, N., Mateesco, St., Mrazec, L., Murgeanu, G., Paucă, M., Popesco, Gr., Popesco-Voiteşti, I., Preda, D.M., Protesco, O., Simionesco, I., Stefănesco, D., Streckeisen, A., Văscăuţanu, Th., 1956, Roumanie. In: P. Pruvost (ed.) Lexique Stratigraphique International. Europe. Fasc. 13a, 119 p.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.