Gresia de Tulcea Veche

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Membru al Formaţiunii de Bogza (membrul inferior); (iii) Dobrogea de Nord.

3.  Vârsta: pre-Spathian, probabil Nammalian (Triasic inferior).

4.  Sinonimie: "Gresia de Tulcea Veche" (Baltres, 2003, p. 78), "Gresiile şistoase de Tulcea Veche" (Baltres, în Baltres et al., 1992, p. 76).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Tulcea Veche (peretele vestic al carierei din spatele instalaţiilor staţiei de filtrare a apei potabile a oraşului Tulcea). Coordonate Gauss-Krüger: X= 5639,200; Y= 5008,050. (ii) Vâlcică la nord de rezervorul de apă  de la D. Bogza; debleul căii ferate Tulcea-Medgidia, la kilometrul 134: coordonate Gauss-Krüger X= 5638,200; Y= 5001,200; lucrările miniere de la Iulia (Baltres, în Baltres et al., 1992, p. 77, 100-102); Harta geologică a României, 1:200,000, foaia 38-Tulcea, carourile a4, b4 (Mirăuță et al., 1967); Harta geologică a României, 1:50,000, foaia 135b-Tulcea (Mirăuță  et Panin, 1979); foaia 135b+d -Tulcea+Agighiol (Baltres et al., 2014).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): O stivă de 45 m grosime este constituită din: (a) un interval inferior de 4 m grosime, compus din calcare nisipoase, calcare argiloase, marne, silturi micacee cenuşiu-negricioase, cu impresiuni de bivalve mici, rare benzi de dolomit cafeniu şi o intercalaţie de gresie mediu granulară; (b) un pachet de 41 m de gresii şistoase verzui-cenuşii care se desfac în foiţe, gresii mediu granulare şi grosiere şi intercalaţii subţiri de şisturi argiloase verzui, fisile şi calcare argiloase sau marne foioase, cenuşii.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Baltres (în Baltres et al., idem 1992, p. 76-78; 91-92); Baltres (2003, p. 78-79); Baltres et al., (2014).

8.  Limite: Limita inferioară are caracter de tranziţie către gresiile grosiere ale Formaţiunii de Bogza. Limita superioară are de asemenea caracter de tranziţie către Formaţiunea de Somova.

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Intervalul inferior conţine impresiuni de bivalve mici (Avicula, Anodonta) şi anelidul polichet Spirorbis phlyctaena (Baltres în Baltres et al., 1992, p. 77). Fauna citată de GRĂDINARU (nepublicat) în debleul căii ferate Tulcea-Medgidia, la km. 134, cu Eumorphotis, Gervilleia şi ceratiţi  a fost atribuită de descoperitor Griesbachianului, dar ea este mai degrabă nammaliană din cauză că în calcarele de peste nivelul fosilifer este prezent conodontul Spathoicriodus collinsoni, caracteristic părţii inferioare a Spathianului. Spirorbis phlyctaena de la Tulcea Veche susţine aceeaşi vârstă.

10. Mediul depoziţional: Marin, transgresiv, de slabă energie hidrodinamică (probabil lagună marginală), populat de faună puţin diversificată (ostracode, viermi policheţi, bivalve); condiţii restrictive temporare, favorabile genezei dolomitului în mici cantităţi.

11. Corelări: