- Statutul numelui:
- Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
- Vârsta: Meoţian superior (Moldavian).
- Sinonimie: “marne cenuşii cu Leptanodonta rumana Wenz” (Motaş, 1952, p. 143); “Leptanodonta (Couches à...)” (Atanasiu, în Macovei et al., 1956, p. 51); “stratele cu Leptanodonta rumana şi Congeria navicula” (Mihăilă, 1971, p. 25); “beds with Dreissenomya unoinides and D. rumana (=the beds with Leptanodonta” (Marinescu et al., 1981, p. 17).
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu dispunem de informaţii; (ii) Bazinul Cricovului Sărat (localitatea Sângeru, jud. Ploieşti); între Valea Prahovei şi Valea Dâmboviţei; între Valea Ialomiţei şi Valea Dâmboviţei, la nord de Târgovişte, în Anticlinalul Glodeni-Lăculeţe (Motaş, 1952, p. 143); între Valea Argeşului şi Valea Oltului (Mihăilă, 1971, p. 25 şi harta 1:100.000 care însoţeşte lucrarea). La E de Râmnicu Vâlcea (de la Valea Stăncioiu spre est, prin dreptul localităţilor Goleşti-Vlădeşti-Bârseşti-Dobrot-Cerbureni). Stratele cu Leptanodonta mai sunt cunoscute între Valea Buzăului şi Valea Bălăneasa precum şi între Valea Râmnicului şi Valea Putnei (Mihăilă, 1971, p. 32-33, tabelul 3, citând diferiţi autori: Motaş, Pană, Ciocârdel). Intre Valea Bistriţei şi Valea Otăsău Stratele cu Leptanodonta lipsesc (Marinescu et al., 1993, p. 2). Tot în această zonă lipsesc şi Stratele cu Congeria novorossica. In Depresiunea Getică Stratele cu Leptanodonta ajung spre vest până la satul Prigoria (la SE de Bengeşti, jud. Gorj).
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Atanasiu (în Macovei et al., 1956, p. 51) arată că în Muntenia, de unde au fost descrise de Krejci-Graf în anul 1931, Stratele cu Leptanodonta constituie o stivă de 30-40 m grosime caracterizată de prezenţa specie Leptanodonta unionides (Fuchs) şi Gabillotia mrazeci Wenz. La Sângeru (jud. Ploieşti), pe un afluent al Cricovului Sărat, Stratele cu Leptanodonta constituie un strat de 0,2 m de gresii oolitice, feruginoase, cu Dreissenomya (D.) unionides şi D. (D.) rumana (Marinescu et al., 1981, p. 66). Intre Valea Oltului şi Valea Argeşului formaţiunea are în bază conglomerate, iar în restul succesiunii apar alternanţe de nisipuri şi argile, mai rar marne (Mihăilă, 1971, p. 25). Grosimea maximă (250 m) este pe Valea Topolog. Grosimile scad spre est şi vest la 60-100 m (v. coloana stratigrafică în Mihăilă, 1971, p. 26, fig. 2). In judeţul Gorj, la Prigoria (SE de Bengeşti) apar nisipuri, uneori oolitice cu Dreissenomya unionides şi Theodoxus, urmate de nisipuri gălbui, nefosilifere, la partea superioară a cărora se găsesc 0,4 m nisipuri cenuşii, lumaşelice, bogate în Congeria novorossica navicula şi apoi de sedimente ponţiene (Marinescu et al., 1981, p. 92)
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Krejci-Graf (1931, p. 72 şi 90, citat de Atanasiu, în Macovei et al., 1956, p. 51); (ii) v. Sinonimie.
- Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele cu Dosinia. Limita superioară este sub orizontul cu Congeria novorossica (Marinescu et al., 1981, p. 15, citând pe Krejci-Graf et Wenz); Marinescu et al.,1981, p1. 66). Intre Valea Oltului şi Valea Argeşului formaţiunea stă discordant peste depozite sarmaţiene, miocen inferioare sau badeniene, iar limita superioară este situată la un nivel lumaşelic cu Congeria navicula (Mihăilă, 1971, p. 24).
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Mihăilă (1971, p. 27) descrie din Valea Glodului (sat Goleşti, jud. Vâlcea), din partea inferioară a formaţiunii: Leptanodonta rumana, Congeria panticapaea tournoueri, Hydrobia vitrella, Theodoxus stefanescui, Dreissena polymorpha.
- Mediul depoziţional: Marin, salmastru.
- Corelări:
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA