Stratele cu Leptanodonta

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.

3.  Vârsta: Meoţian superior (Moldavian).

4.  Sinonimie: “marne cenuşii cu Leptanodonta rumana Wenz” (Motaş, 1952, p. 143);  “Leptanodonta (Couches à...)” (Atanasiu, în Macovei et al., 1956, p. 51); “stratele cu Leptanodonta rumana şi Congeria navicula” (Mihăilă, 1971, p. 25); “beds with Dreissenomya unoinides and D. rumana (=the beds with Leptanodonta” (Marinescu et al., 1981, p. 17).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu dispunem de informaţii; (ii) Bazinul Cricovului Sărat (localitatea Sângeru, jud. Ploieşti); între Valea Prahovei şi Valea Dâmboviţei; între Valea Ialomiţei şi Valea Dâmboviţei, la nord de Târgovişte, în Anticlinalul Glodeni-Lăculeţe (Motaş, 1952, p. 143); între Valea Argeşului şi Valea Oltului (Mihăilă, 1971, p. 25 şi harta 1: 100,000 care însoţeşte lucrarea). La E de Râmnicu Vâlcea (de la Valea Stăncioiu spre est, prin dreptul localităţilor Goleşti-Vlădeşti-Bârseşti-Dobrot-Cerbureni). Stratele cu Leptanodonta mai sunt cunoscute între Valea Buzăului şi Valea Bălăneasa precum şi între Valea Râmnicului şi Valea Putnei (Mihăilă, 1971, p. 32-33, tabelul 3, citând diferiţi autori: Motaş, Pană, Ciocârdel). Intre Valea Bistriţei şi Valea Otăsău Stratele cu Leptanodonta lipsesc (Marinescu et al., 1993, p. 2). Tot în această zonă lipsesc şi Stratele cu Congeria novorossica. In Depresiunea Getică Stratele cu Leptanodonta ajung spre vest până la satul Prigoria (la SE de Bengeşti, jud. Gorj).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Atanasiu (în Macovei et al., 1956, p. 51) arată că în Muntenia, de unde au fost descrise de Krejci-Graf în anul 1931, Stratele cu Leptanodonta constituie o stivă de 30-40 m grosime caracterizată de prezenţa specie Leptanodonta unionides (Fuchs) şi Gabillotia mrazeci Wenz. La Sângeru (jud. Ploieşti), pe un afluent al Cricovului Sărat, Stratele cu Leptanodonta constituie un strat de 0,2 m de gresii oolitice, feruginoase, cu Dreissenomya (D.) unionides şi D. (D.) rumana (Marinescu et al., 1981, p. 66). Intre Valea Oltului şi Valea Argeşului formaţiunea are în bază conglomerate, iar în restul succesiunii apar alternanţe de nisipuri şi argile, mai rar marne (Mihăilă, 1971, p. 25). Grosimea maximă (250 m) este pe Valea Topolog. Grosimile scad spre est şi vest la 60-100 m (v. coloana stratigrafică în Mihăilă, 1971, p. 26, fig. 2). In judeţul Gorj, la Prigoria (SE de Bengeşti) apar nisipuri, uneori oolitice cu Dreissenomya unionides şi Theodoxus, urmate de nisipuri gălbui, nefosilifere, la partea superioară a cărora se găsesc 0,4 m nisipuri cenuşii, lumaşelice, bogate în Congeria novorossica navicula şi apoi de sedimente ponţiene (Marinescu et al., 1981, p. 92)

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Krejci-Graf (1931, p. 72 şi 90, citat de Atanasiu, în Macovei et al., 1956, p. 51); (ii) v. Sinonimie.

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele cu Dosinia. Limita superioară este sub orizontul cu Congeria novorossica (Marinescu et al., 1981, p. 15, citând pe Krejci-Graf et Wenz); Marinescu et al., 1981, p1. 66). Intre Valea Oltului şi Valea Argeşului formaţiunea stă discordant peste depozite sarmaţiene, miocen inferioare sau badeniene, iar limita superioară este situată la un nivel lumaşelic cu Congeria navicula (Mihăilă, 1971, p. 24).

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Mihăilă (1971, p. 27) descrie din Valea Glodului (sat Goleşti, jud. Vâlcea), din partea inferioară a formaţiunii: Leptanodonta rumana, Congeria panticapaea tournoueri, Hydrobia vitrella, Theodoxus stefanescui, Dreissena polymorpha.

10.  Mediul depoziţional: Marin, salmastru.

11.  Corelări: