- Statutul numelui:
- Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
- Vârsta: Meoţian inferior (Oltenian).
- Sinonimie: “faciesul cu Dosinii, cu Dosinia exoleta..”, “faciesul cu Dosinii şi Ceriţi” (Teisseyre, 1909, p. 332, 338); “Dosinien-Schichten” (David, 1922, citat de Marinescu, 1978, p. 54); “Dosinienschichten” (Krejci-Graf, 1931, citat de Atanasiu, 1956, în Macovei et al., 1956, p. 33); “Dosinia (Couches à...)” (Atanasiuu, în Macovei et al., 1956, p. 33); “Strate cu Dosinii” (Oncescu, 1957, p. 192, tab. 3); “Orizontul cu Dosinia” (Marinescu, 1978, fig. 17, la p. 63).
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Nu dispunem de informaţii mai precise dacât referinţa lui Teissyre (1909, p. 332) care se referă la o regiune a Munteniei Orientale (Râmnicu Sărat, Buzău, Prahova); (ii) Stratele cu Dosinia au largă răspândire de la Valea Buzăului până la Valea Coşuştea.
- (ii) Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (ii) (i) Nu dispunem de informaţii. (ii) In regiunea cutelor diapire dintre Valea Buzăului şi Valea Dâmboviţei Stratele cu Dosinia sunt constituite din marne, gresii, gresii calcaroase oolitice cu faună salmastră (Oncescu, 1957, p. 191). Intre Valea Prahovei şi Valea Teleajenului Stratele cu Dosinia sunt constituite din roci nisipoase-calcaroase, cu oolite (Hanganu, 1966). Intre Valea Bistriţa şi Valea Otăsău (jud. Vâlcea) succesiunea constă din nisipuri şi gresii cu Ervilia, Abra, Congeria şi Hydrobia, urmate de argile cenuşii cu Mytilaster şi Dosinia, apoi alternanţe de gresii şi nisipuri fine sau medii cu Dosinia şi Pirenella (Marinescu et al., 1993, p. 2). Marinescu (1978, p. 61-62) descrie din sectorul Racova-Crăgueşti, pe valea Fântânele din bazinul Văii Coşuştea, jud. Mehedinţi,un interval de 2-5 m grosime constituit din pietrişuri mărunte şi nisipuri (local argile) cu foarte abundente Dosinia maeotica, alături de care sunt prezente Pirenella cf. P. caspia, Modiolus incrassatus minor, Congeria neumayri.
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Teisseyre (1909, p. 332). Această referinţă este întărită de Atanasiu (în Macovei et al., 1956, p. 33).
- Limite: Limita inferioară este la contactul cu Süsswasserbank; limita superioară este la contactul cu depozitele cu moluştede apă dulce ale Meoţianului superior (Marinescu et al., 1993, p. 2).
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
- Mediul depoziţional: Salmastru, cu faune eurihaline.
- Corelări:
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA