- Statutul numelui: In uz.
- Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
- Vârsta: Basarabian inferior.
- Sinonimie: “beds with Cryptomactra pesanseris” (Marinescu et al., 1981, p. 9); “argile brun-gălbui cu Cryptomactra” (v. fişa “Formaţiunea de Valea Morilor”).
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (ii) Formaţiunea este extinsă pe Platforma Moldovenească cu numele “Argilele cu Cryptomactra” (Grasu et al., 2002, p. 253) (v. şi fişa Formaţiunea cu Cryptomactra, din septembrie 2010). In zona de curbură a Carpaţilor formaţiunea se situează sub Stratele de Milcov (Marinescu et al., 1981, p. 7). Intre Valea Buzăului şi Valea Cricovului Sărat formaţiunea se găseşte în cuprinsul complexului litologic atribuit Volhinian-Basarabianului inferior (Marinescu et al., 1981, p. 8). In Depresiunea Getică este extinsă la vest de Olt (între Valea Oltului şi Valea Jiului şi în vestul Olteniei).
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (ii) Intre Olt şi Olteţ Cryptomactra pesanseris este prezentă la partea superioară a unei stive pelitice cu aspect reiat, constituite din argile şi marne cenuşii şi verzui, uneori şistoase, uneori cu intercalaţii de nisipuri, tufite şi gresii în plăci (Marinescu et al., 1981, p. 9). Stratele cu C. pesanseris au fost urmărite şi între Olteţ şi Jiu. In vestul Olteniei Stratele cu Cryptomactra sunt de asemenea bine reprezentate.
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii):
- Limite: Intre Valea Jiului şi Valea Olteţului Stratele cu Cryptomactra pesanseris stau peste Strate cu Abra şi suportă depozitele Basarabianului superior cu Mactra, Tapes, Modiolus, Trochus (Marinescu et al., 1981, p. 9). In nordul Olteniei, peste Stratele cu Cryptomactra se găseşte faciesul argilos cu Radix (Marinescu, 1969, citat de Marinescu et al., 1981, p. 16). In vestul Olteniei limita inferioară a Stratelor cu Cryptomactra este la contactul cu Formaţiunea de Valea Morilor (Marinescu et al., 1981, p. 7), iar limita superioară este la contact cu Formaţiunea de Izvoru Bârzii (Marinescu et al., 1981, p. 10).
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii):
- Mediul depoziţional:
- Corelări:
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA