1. Statutul numelui: Acceptat.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţegului.
3. Vârsta: Sarmaţian mediu (Volhinian superior-Basarabian inferior).
4. Sinonimie: “strate de Josani” (Mureşan et al., 1975, p. 11)
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i); (i) Versantul sudic al Dealului Josani, la localitatea Josani situată între Pestişu Mic şi Valea Nandrului, jud. Hunedoara; (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 25-Deva, caroul b4 (Gherasi et al., 1967; 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 89d-Hunedoara (Mureşan et al., 1975).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Mureşan et al. (ibidem) “Caracteristica principală a acestor strate o constituie marea frecvenţă a tufurilor (au fost reperate 6-8 nivele de tufuri cu grosimi variabile), materialul cineritic participă de asemenea şi la alcătuirea bancurilor de argile tufacee şi este foarte frecvent în nisipuri. Nisipurile sunt în general grosiere, conţin mult material cineritic şi uneori au lentile de pietrişuri în care se remarcă prezenţa elementelor de andezit rulate, fapt ce le deosebeşte de pietrişurile badeniene. O altă caracteristică a Stratelor de Josani o constituie prezenţa în jumătatea superioară a lor a unui banc de gresii calcaroase şi calcare cu “Ostrea” a cărui grosime atinge 15-20 m. Pe lângă foarte numeroasele cochilii de Crasostrea gryphoides sarmatica (Fuchs) în aceste bancuri se întâlnesc foarte frecvent exemplare de Borelis mello remaniate din Stratele de Buituri... Partea superioară a Stratelor de Josani este lipsită de faună fosilă... Probele micropaleontologice prelevate din pelitele Stratelor de Josani au fost sterile.”
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (ii) Mureşan et al. (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul concordant cu Marnele de Valea Bejanului şi discordant peste depozite badeniene.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Numeroase exemplare de Crasostrea gryphoides sarmatica. Frecvent sunt şi foraminifere (Borelis mello) remaniate din Stratele de Buituri. Alte bivalve citate din Stratele de Josani sunt: Mactra vitaliana eichwaldi, Irus vitalianus, I. tricuspis, Musculus sarmaticus, Cardium plicatum, C. obsoletum ghergutai, C. vindobonense, C. cf. latisulcum (Mureşan et al., ibidem).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Gherasi N., Mureşan M., Mureşan Georgeta, Krautner H., Krautner Florentina, Lupu M., Stancu Josefina, Savu H., Arghir Drăgulescu Adela, 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva.
Gherasi N., Mureşan M., Lupu M., Stancu Josefina, Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 25-Deva. Notă explicativă
Mureşan M., Mureşan Georgeta, Krautner H., Krautner Florentina, Ţicleanu M., Stancu Josefina, Popescu A., Popescu G., , 1975, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 89d-Hunedoara. Raport, F. G.