Strate de Hida

Descarca / Imprima

1.  Statutul numelui:

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (ii) Popescu et al. (1995, p. 7) justifică înlocuirea denumirii Stratelor de Hida cu două noi denumiri de unităţi litostratigrafice (Formaţiunea de Someş şi Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti) prin aceea că pachetul de roci atrubuit Stratelor de Hida conţine o megasecvenţă fluvio-deltaică cu rare fosile (pentru care propune denumirea Formaţiunea de Someş) şi o secvenţă marină, transgresivă care corespunde unui nou ciclu de sedimentare (numită Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti). Formaţiunea de Someş are vârstă burdigaliană (= Eggenburgian-Ottnangian) iar Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti este badenian inferioară (Langhian) (Gheorghian M., 1971, p. 104). Pentru Stratele de Someş (Formaţiunea de Someş) şi Formaţiunea de Ciceu-Giurgeşti  vezi Popescu (în Motaş et al., 1972, p. 24); (iii) Depresiunea Transilvaniei.

3.  Vârsta: Burdigalian-Badenian inferior (Eggenburgian-Langhian) (Popescu

et al., 1995, fig. 5 la p. 7).

4.   Sinonimie: “Schichten von Hidalmás” (Hofmann, 1879, citat de Motaş et al., 1972, p. 21); “Stratele de Hida” (Răileanu, 1955, p. 132; Ilie, 1955, p. 295; Bombiţă, 1971, p. 64; Moisescu, 1975b, p. 184); “Strate de Hida” (Atanasiu L., 1956, p. 37; Vancea, 1960, p. 17); “stratele de Hida” (Gherasi et Bombiţă, 1967, p. 15); “Les couches de Hida” (Gheorghian M., 1971, p. 104; Rusu, în Motaş et al., 1972, p. 21); “Membre de Hida” (Popescu, 1975, p. 18).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Dealul Gras, valea Almaşului, la Hida, jud Cluj; (ii) Formaţiunea constituie “Dealurile Someşelor” (nordul şi nord-estul teritoriului hărţii 1:200,000, foaia 10-Cluj); Stupini, Voivodeni, Sărata, Panticeu (Gheorghian M., 1971, fig. 1 la p. 104); Zona Tîrgu Lăpuş - Poiana Blenchii (v. harta în Popescu, 1972, fig. 3 la p. 114); Harta geologică 1:200,000, foile 3-Baia Mare, 4-Vişeu, 10-Cluj; Harta geologică 1:100,000, foaia Tîrgu Lăpuş.

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Gheorghian M. (1971, p. 104) descrie de la localitatea tip a Stratelor de Hida şase intervale litologice (în ordinea succesiunii stratigrafice), grupate în trei megaritmuri. Fiecare dintre acestea conţine un orizont grezo-conglomeratic urmat de un orizont argilo-nisipos. Orizonturile grezo-conglomeratice sunt constituite din alternanţe de pietrişuri şi conglomerate polimictice, nisipuri, gresii cuarţoase micacee. Subordonat, apar intercalaţii de nisipuri mai fine până la nisipuri argiloase, argile şi marne cenuşiu-albăstrui. Orizonturile argilo-nisipoase sunt constituite din argile nisipoase şi marne nisipoase, micacee, de culoare cenuşiu-gălbui. Alternanţele dese de argile şi nisip capătă aspect de Schlier. Descrierea primului orizont grezo-conglomeratic de la Hida (Dealul Gras) a fost făcută de Şuraru (în Motaş et al., 1972, p. 31-32 şi fig. 8 la p. 32). In zona Chinteni, la nord de Cluj, este prezentă o intercalaţie de tuf dacitic în partea superioară a formaţiunii (Dumitrescu, 1968, p. 24).; (ii) Vancea (1960, p. 17) prezintă variaţiile de facies ale Stratelor de Hida din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei. Gherasi et Bombiţă (1967, p. 15) estimează o grosime de circa 1500 m pe teritoriul Hărţii geologice 1:200,000, foaia 3-Baia Mare. Dumitrescu (1968, p. 24) estimează o grosime de peste 1000 m pe meridianul localităţii Dej, iar pe paralela Coruş grosimea variază între 20 m (în vest) şi 300 m (spre NE). In zona Prundul Bîrgăului are circa 900 m grosime (Atanasiu L., 1956, p. 38). In Munţii Lăpuşului (Sinclinalul Vima şi spre vest, creasta Vima-Alunişul) Stratele de Hida încep cu 1-25 m conglomerate polimictice urmate de o alternanţă pararitmică de gresii calcaroase-marnoase, slab cimentate, cu marne de culoare deschisă, fin nisipoase (Bombiţă, 1971, p. 64). In gresii sunt citate zone indurate (concreţiuni grezo-limonitice) care dau trovanţi şi cornişe grezo-limonitice, galeţi moi de marne cafenii, stratificaţie încrucişată şi convolută, alunecări intraformaţionale (slumpuri), precum şi minore intercalaţii lentiliforme de cărbuni.

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Koch (1900, citat de Popescu et al., 1995, p. 7); (ii) Gheorghian M. (1971, p. 104); Popescu et al. (1995, p. 7-8); v. Sinonimie.

8.   Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Chechiş, cu stratele de Gostila şi cu Stratele de Rohia (Popescu, 1972, p. 108 şi fig. 3 la p.114). In Munţii Lăpuşului limita inferioară este la contactul cu Stratele de Valea Lăpuşului (Bombiţă, 1971, pe harta geologică însoţitoare). Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Dej

9.   Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Gheorghian M. (1971, p. 104-108) menţionează foraminifere, moluşte, hexacorali, peşti, ostracode, crustacei cirripezi. Şuraru (1958, p. 215-219) prezintă o listă cu 171 specii de bivalve, gasteropode, scafopode, cefalopode, hexacoralieri, echinide, crustacee şi peşti identificate de diferiţi autori în Stratele de Hida. Dumitrescu, 1968, p. 24) citează de pe Valea Largă o faună cu moluşte (Potamides plicatus, Turritella turris, Genota ramosa, Pecten beudanti, P. pseudobeudanti, P. holgeri) din lista dată de Şuraru în lucrarea citată mai sus. Tot Şuraru (în Motaş et al., 1972, p. 31-32) completează această listă.

10. Mediul depoziţional: Litoral-deltaic cu ape oligohaline - pliohaline şi mediu sublitoral - neritic cu ape pliohaline - euhaline. Bombiţă (1971, p. 65) afirma că “Stratele de Hida reprezintă un sediment regresiv de tip paralic, de întrepătrundere a mediilor marin şi continental. In cuprinsul lor sunt întrunite episoade aluviale, lagunare, marin-litorale şi subneritice... condiţii de deltă sau de estuar, cu influxuri de apă marină diluată...”.

11. Corelări:

 

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000