1. Statutul numelui: Acceptat, învechit.
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţegului.
3. Vârsta: Turonian superior (cf. Pop et al., 1972, fig. 2 la p. 99).
4. Sinonimie: “Gresia de Livadia” (Laufer, 1925, p. 314); “Gresiile de Livadia” (Mamulea, 1953b, p. 247); “Gresii tip Măgura şi Livadia” (Pop et al., 1972, fig. 2 la p. 99); “Măgura Formation” (Pop, îm Grigorescu et al., 1990, p. 36); “Gresia de Măgura (=Gresia de Livadia)” pe Harta geologică 1:50,000, foaia 106a-Pui.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Livadia, la sud de Pui, jud. Hunedoara (v. harta geologică la Laufer, 1925); (ii) De la Livadia până la 1 km amonte de Ponor; Harta geologică 1:200,000, foaia 26-Orăştie, caroul c1 (Savu et al., 1968); Harta geologică 1:50,000, foaia 106a-Pui (Pop et al., 1985; 1988).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Mamulea (1953b, p. 247) recunoaşte Gresia de Livadia în partea de est a localităţii Ponor, unde descrie gresii grosiere alb-gălbui cu foarte multă mică. Gresiile sunt slab cimentate, trecând la nisipuri. Laufer (1925, p. 314( arată că Gresia de Livadia are 150 m grosime şi nu este deranjată de dislocaţii importante. Dincolo de Livadia “faciesul devine tot mai conglomeratic înspre sud-est, ceea ce înseamnă că ne aflăm în nemijlocita apropiere a vechiei coaste marine”. Stratele sunt orizontale ori slab ondulate.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Nopcsa sau/şi Laufer (1925, p. 314-315); (ii) Pop et al. (1972, fig. 3 la p. 102).
8. Limite: După Pop et al. (1972, fig. 3 la p. 102) “Gresii şi conglom. tip Măgura (+Livadia)” stau transgresiv peste un complex grezo-argilos de vârstă Cenomanian superior-Turonian mediu şi suportă “Complexul marno-grezos” de vârstă Coniacian superior-Santonian, în componenţa căruia se găsesc “gresii de tip Fizeşti”.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Mamulea (1953b, p. 247) citează de la est de Ponor: Elasmostoma cf. consobrinum, Dorocidaris vasiculosa, Tylocidaris velifera, Exogyra lateralis.
10. Mediul depoziţional: Marin de mică adâncime.
11. Corelări:
Literatura citată
Grigorescu D., Avram E., Pop Gr., Lupu M., Anastasiu N., Rădan S., (editori), 1990, Intl. Symposium, Project 245: Nonmarine Cretaceous Correlation and Project 262: Tethyan Cretaceous Correlation, Bucharest, Romania, 15-21 August 1990. Guide to Excursions A+B, 109 p.
Laufer F., 1925, Contribuţiuni la studiul geologic al împrejurimilor oraşului Haţeg. AN, 25, 301-333 +369.
Laufer F., 1925, Studiul geologic al împrejurimilor oraşului Haţeg. AN, 10, 301-369.
Mamulea M.A., 1953b, Studii geologice în regiunea Sânpetru-Pui (Bazinul Haţegului). AN, 25, 211-274.
Pop G., Neagu T., Szasz L., 1972, Senonianul din regiunea Haţegului (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 58, 4, 95-116.
Pop Gr. et al., 1985, Elaborarea hărţilor naţionale geologice. Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia106a-Pui. Raport, F. G., 41 p.
Pop Gr., Hârtopanu I., Stelea I., Szasz L., Popescu G., Bandrabur T., Stelea G., Hârtopanu P., Moisescu V., 1988, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106a-Pui.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.