1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (ii) Membrul de Văratec (inferior), Membrul de Muchia (mediu), Membrul de Băieşti (superior); (iii) Depresiunea Haţeg.
3. Vârsta: Santonian-Campanian superior (Pop, în Grigorescu et al., 1990, p. 37).
4. Sinonimie: “Gresia de Fizeşti” (Laufer, 1925, p. 313); “Gresiile de Fizeşti” (Mamulea, 1953b, p. 246); pro parte “Complexul marno-grezos” (Pop et al., 1972, p. 104; Pop et Szasz, 1973, p. 463); “gresii tip Fizeşti” din cuprinsul Complexului marno-grezos (Pop et al., op. cit., p. 101 şi fig. 3 la p. 102); “Gresii de Fizeşti” (Pop et al., 1985, p. 17); “Fizeşti Formation” (Pop, op. cit., p. 37). v. şi fişa Formaţiunea de Fizeşti.
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Fizeştilor la localitatea Fizeşti, pe Valea Streiului şi Dealul Muchia, jud. Hunedoara (v. harta geologică în Laufer, op. cit.); (ii) Harta geologică 1:200,000, foaia 26-Orăştie, caroul c1 (Savu et al., 1968); harta geologică în Pop et al., 1972; Harta geologică 1:50,000, foaia 106a-Pui (Pop et al., 1985, p. 17).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): După Laufer (op. cit., p. 312) Gresia de Fizeşti, groasă de circa 150 m , “este o rocă marnoasă, omogenă, fin grăunţoasă şi moale, de culoare albăstrie-deschisă, în care afară de fluturaşii de muscovit ne atrag atenţia biotiţi mici negri. Această gresie are o mare dezvoltare, în partea de nord-vest a văii Fizeştilor”. Gresia prezintă fucoide şi constituie ori strate groase ori plăci subţiri. Pe fisuri este prezent gips fibros. După Pop et al. (1972, p. 106; Pop et Szasz, op. cit., p. 464) Gresia de Fizeşti nu ar constitui o unitate litologică constantă, ci trece lateral la “marne foioase cu un conţinut variabil de material siltic, cuarţos şi feldspatic“ (la NV de Pui, Răchitova, Ohaba Ponor).
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Laufer (op. cit., p. 312-313); (ii) Pop et al. (op. cit., 1972, fig 3 la p. 102).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul transgresiv cu fundamentul metamorfic şi cu Gresia de Măgura pe suprafaţa căreia se efilează treptat. După Laufer (op. cit., p. 313) “Gresia de Fizeşti trece înspre partea superioară la argile şistoase, marnoase, albastre, care alternează cu gresii galbene în plăci sau cu pături de nisip” cunoscute şi sub numele de fliş marnos ori ca “orizont de fliş”. Limita superioară este la contactul cu Formaţiunea de Pui (Grigorescu et al., 1990, fig. 4 la p. 29).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Laufer (op. cit., p. 312) menţionează un echinid comparabil genurilor Micraster-Hemiaster, secţiuni de Inoceramus de talie mare (36 cm lungime) din grupa I. labiatus. Microfauna (Globotruncana lapparenti, G. concavata carinata, G. fornicata, G. lapparenti coronata, G. globigerinoides, G. renzi, Praeglobotruncana inornata) (Pop et al., 1972, fig. 3 la p. 102).
10. Mediul depoziţional: Marin, hemipelagic, pe şelf extern subsident (Pop, op. cit., 1990, p. 39).
11. Corelări:
Literatura citată
Grigorescu D., Avram E., Pop Gr., Lupu M., Anastasiu N., Rădan S., (editori), 1990, Intl. Symposium, Project 245: Nonmarine Cretaceous Correlation and Project 262: Tethyan Cretaceous Correlation, Bucharest, Romania, 15-21 August 1990. Guide to Excursions A+B, 109 p.
Laufer F., 1925, Studiul geologic al împrejurimilor oraşului Haţeg. AN, 10, 301-369.
Laufer F., 1925, Contribuţiuni la studiul geologic al împrejurimilor oraşului Haţeg. AN, 25, 301-333 +369.
Mamulea M.A., 1953b, Studii geologice în regiunea Sânpetru-Pui (Bazinul Haţegului). AN, 25, 211-274.
Pop G., Neagu T., Szasz L., 1972, Senonianul din regiunea Haţegului (Carpaţii Meridionali). D. S. Inst. Geol., 58, 4, 95-116.
Pop G., Szasz L., 1973, Santonianul din regiunea Haţegului (Carpaţii Meridionali). Stud. cerc. geol.geofiz. geogr., Geol., 18, 2, 463-467.
Pop Gr. et al., 1985, Elaborarea hărţilor naţionale geologice. Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia106a-Pui. Raport, F. G., 41 p.
Pop Gr., Hârtopanu I., Stelea I., Szasz L., Popescu G., Bandrabur T., Stelea G., Hârtopanu P., Moisescu V., 1988, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 106a-Pui.
Pop Gr., Szasz L., Antonescu E., 1990, Late Cretaceous formations in the Haţeg area. Abs. Int. Symp., Projects 245 and 262, 25-26, Bucharest.
Savu H., Pavelescu Maria, Stancu Josefina, Lupu Denisa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 26-Orăştie.