Strate de Cinciş

1.  Statutul numelui: Acceptat.

2.  Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Haţegului.

3.  Vârsta: Badenian inferior (Langhian).

4.  Sinonimie: “strate de Cinciş” (Mureşan et al., 1975, p. 5); “Cinciş Fm.” (Marinescu et al., 1998, p. 185).

5.  Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Malul vestic al lacului de acumulare Cinciş, la sud de Hunedoara, jud. Hunedoara; (ii) Ogaşul Bisericii, Valea Găunoasa, Zlaşti, Sîncrai, Hăşdat, Nădăştia de Sus; Harta geologică 1: 200,000, foaia 25-Deva, caroul b4 (Gherasi et al., 1967; 196); Harta geologică 1:50,000, foaia 89d-Hunedoara (Mureşan et al., 1975).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) După Mureşan et al. (ibidem) “Succesiunea stratigrafică debutează printr-un complex argilos, marnos, nisipos-tu faceu denumit aici strate de Cinciş deoarece este bine deschis în malul vestic al lacului de acumulare Cinciş. Aici apare o alternanţă de argile marnoase, tufacee de culoare albicioasă cu nisipuri (uneori cu trovanţi), bancuri de gresii, microconglomerate şi chiar conglomerate. Este caracteristică prezenţa unor bancuri de tufuri, a unor argile albe, bentonitice cu grosimi de 0,05-0,2 m şi a argilelor marnoase, cenuşii fosilifere; uneori apar şi concreţiuni de calcare. Către partea medie a complexului se dispune un pachet de cca 30 m grosime de depozite argiloase-nisipoase de culoare roşie-cărămizie.” Autorii acestei descrieri menţionează şi existenţa unor argile cenuşii cu Praeorbulina glomerosa, Lenticuline şi Praeglobotruncana stephani stephani “care corespund cu aproximaţie jumătăţii inferioare a stratelor de Cinciş.” Peste aceste argile “urmează o stivă de cca 100 m grosime de nisipuri gălbui, grosiere, nefosilifere, masive, foarte bine dezvoltate pe ogaşul Bisericii, valea Găunoasa şi la Zlaşti. Aceste nisipuri suportă un nivel discontinuu de gipsuri cunoscut la Zlaşti, pe valea Nandrului şi pe dealul Leşelului.” Gipsurile de la partea superioară a Stratelor de Cinciş sunt prezente şi pe aliniamentul Sîncrai-est Hăşdat-Nădăstia de Sus.

7.  Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Mureşan et al. (ibidem).

8.  Limite: Limita inferioară este la contactul cu Stratele de Silvaş cu care Stratele de Cinciş par a se afla în continuitate de sedimentare (Mureşan et al., ibidem). In zona Ocolişul Mare Stratele de Cinciş sunt transgresive peste fundamentul cristalin. Limita superioară neprecizată.

9.  Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Foraminifere planctonice, predominante; spre partea de sus a formaţiunii se adaugă foraminifere bentonice. Asociaţia de foraminifere cu Praeorbulina ex gr. glomerosa, P. transitoria, Globigerinoides mayeri, G. triloba, Orbulina suturalis, Globorotalia mayeri, G. bykovae, G. transsylvanica, Lenticulina echinata, L. calcar, Siphonia reticulata, Marginulina hirsuta, Heterostegina costata costata, Uvigerina microcarinata. Materialul macropaleontologic, variat, cuprinde alge, briozoare, viermi, moluşte (chitonide, pelecipode, gasteropode, scaphopode). (ii) Această asociaţie aparţine Zonei cu Orbulina suturalis-Globorotalia (Turborotalia) bykovae care indică o vârstă badenian inferioară (Langhian).

10.  Mediul depoziţional:

11.  Corelări: