1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Transilvaniei.
3. Vârsta: Badenian-Sarmaţian-?Ponţian.
4. Sinonimie: “couches d'Apold” (Gheorghian, 1975, p. 175); “Strate de Cîmpie” (Lubenescu, 1981, p. 127 şi nota infrapaginală nr. 9 la aceeaşi pagină).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Rodului, la sud-vest de comuna Apoldu de Sus, jud. Sibiu (pe harta geologică din Lubenescu, 1981); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foaia 27-Sibiu, (Codarcea et al., 1968; 1968a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Formaţiunea, de 700-800 m grosime, este constituită din marno-argile de culoare închisă, cu intercalaţii nisipoase. Are o consistenţă care permite formarea extinsă a alunecărilor de teren. Partea inferioară a stivei, groasă de 150 m, are în bază un conglomerat de transgresiune şi gresii grosiere care trec repede la argile tufacee albicioase, apoi la marne-argile cenuşii-negricioase cu gips zaharoid, şi apoi la marne cu intercalaţii de gips fibros. Acest interval are vârstă Badenian inferior. Urmează un pachet de 300 m grosime, marno-argilos, care conţine microfaună de vârstă Badenian superior. Partea sarmaţiană a formaţiunii, groasă de 150 m, începe cu 20-30 m marne şi argile pestriţe, foioase, cu mici cochilii de moluşte, impresiuni de frunze şi fragmente de lemn incarbonizat. Urmează marne şi argile de culoare închisă, cu intercalaţii subţiri de gresii micacee, lamine nisipoase şi tufacee.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Gheorghian (1975, p. 175).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul discordant şi transgresiv cu argile şi nisipuri policrome atribuite Miocenului inferior-mediu. Limita superioară, problematică ( o posibilă discordanţă de eroziune peste care s-ar aşterne depozite pannoniene) (Gheorghian, 1975, schiţa anexată).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Gheorghian (1975, p. 176-177) a prezentat liste cu foraminifere planctonice şi bentonice prezente la diferite nivele în cuprinsul formaţiunii. Partea inferioară (de 20-30 m grosime) a secvenţei sarmaţiene conţine numeroase exemplare de Anomalinoides badenensis. La un nivel superior în stivă (pe un interval de 60-70 m grosime) este citată o asociaţie cu Elphidium şi Articulina, iar către partea terminală a stivei (interval de 40-50 m grosime) argilele fine, compacte, conţin din abundenţă “Sphaeridia” (=Ovulites sarmatica); (ii) Din partea inferioară, badeniană a formaţiunii, provin microfaune de foraminifere bentonice caracteristice zonelor Uvigerina macrocarinata/Uvigerina asperula (Badenian inferior) şi Uvigerina bellicostata (Badenian superior).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Codarcea Marcela Dessila, Dimitrescu R., Stancu Josefina, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 27-Sibiu.
Codarcea Marcela Dessila, Stancu Josefina, 1968a, Harta geologică scara 1:200,000, foaia 27-Sibiu. Notă explicativă, 57 p.
Gheorghian Doina Mihaela, 1975, Coupe d'Apold: Éocène, Badénien-Sarmatien. In: Bombiţă G. (editor coordonator), Micropaleontological Guide to the Messozoic and Tertiary of the Romanian Carpathians. 14th Eur. Micropal. Coll., 175-178.
Lubenescu Victoria, 1981, Studiul stratigrafic al Neogenului superior din sud-vestul Transilvaniei. AN, 58, 123-202.