1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Platforma Moesică.
3. Vârsta: Albian inferior-mediu.
4. Sinonimie: “The Dumbrava Formation” Muţiu (în Avram et al., 1996a, p. 24; Muțiu, 1997, p. 93); ”Gresia de Dumbrava” (Muțiu, 2004, p. 22).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Forajul 2489-Dumbrava, metrul 2024, la vest de Bucureşti şi nord de Snagov, jud. Dâmboviţa; (ii) Zona Tărtăşeşti-Dumbrava (Glavacioc, Ştefan cel Mare, Dumbrava, Tătărăşti) jud. Dâmboviţa şi Giurgiu; forajul 2332-Tătărăști, metrul 1453, jud. Teleorman; Harta geologică 1:200,000, foaia 43-Neajlov, carorile a1, a2, a4, b1 (Bandrabur et al., 1967; 1967a).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) “Formaţiune grezos-glauconitică (cu peste 50% glauconit), fosfatatică (sic!) cu coprolite cuprinzând în bază, pe alocuri, roci grzoase masive cu Leymeriella tardefurcata şi Pseudosonneratia typica, precum şi gresii glauconitice mai friabile şi cu bobul mai mare, cu amoniţi aparţinând genurilor Hoplites şi Anahoplites-Euhoplites (Albian mediu), amintind de gresiile din Dobrogea de Sud (Seimeni)” (Muţiu, ibidem). In baza formaţiunii este prezent un nivel bogat în cochilii de bivalve şi amoniţi, remaniate. Restul formaţiunii este alcătuit din gresii glauconitice cu coprolite, noduli de fosfat şi cochilii fosfatizate. Gresia de Dumbrava, ca şi Gresia de Chiciu, aparţine faciesului nisipos-grezos, glauconitic al Albianului, larg răspândit la NV, N şi E de Bucureşti, precum şi în zonele Giurgiu şi Călăraşi (Avram et al., ibidem); (ii) Spre NE, în zonele Vişina (foraj 3361, metrul 2370) şi Titu (sonda 1661, metrul 2810) Gresia de Dumbrava devine mai marnoasă-glauconitică-calcaroasă, iar în sens ascendent trece spre un facies calcaros-glauconitic cu Inoceramus sulcatus (Albian superior timpuriu). In regiunea Corbeanca-Dârza există un litofacies calcaros-grezos cenuşiu-verzui al Albianului mediu, cu Anahoplites praecox şi A. intermedius (Faciesul de Corbeanca din forajul 224-Corbeanca, metrul 2487), situat între depozite Albian inferioare şi Albian superioare (Muţiu, idem, p. 24). Spre SV, Gresia de Dumbrava trece gradat spre Marnele de Băcălești-Bechet (Muțiu, idem, p. 24)
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Muţiu (idem, p. 22; ibidem 1997); (ii) Avram et al. (ibidem).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu Marnele de Băcăleşti (Gargasian?-Bedoulian). Limita superioară este la contactul cu Marnele de Glogoveanu, albian superioare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (ii) Faune aparţinând intervalului dintre Zona Tardefurcate şi Zona Lautus (Muţiu, în Avram et al., ibidem). Muţiu (ibidem) arată că în forajele de la Glavacioc, Ştefan cel Mare, Dumbrava, Tătărăşti formaţiunea conţine o faună piritizată-fosfatizată cu lamelibranhiate, gasteropode, amoniţi amintind de remanierile şi condensările faciale din Dobrogea de Sud.
10. Mediul depoziţional: Şelf intern cu condiţii comparabile celor în care s-a depus Membrul de Remus Opreanu al Formaţiunii de Cochirleni, în Dobrogea de Sud.
11. Corelări: Gresia de Dumbrava este echivalentul nordic al Formaţiunii de Chiciu. Formaţiunea trece gradat la Marnele de Băcăleşti-Bechet (Muţiu, idem, p. 24).
Literatura citată
Avram E., Costea I., Dragastan O., Muţiu R., Neagu T., Şindilar V., Vinogradov C., 1996, Distribution of the Middle-Upper jurassic and Cretaceous facies in the Romanian eastern part of the Moesian Platform. Rev. Roum. Géol., 39-40, 3-33.
Avram E., Neagu T., Andreescu I., Crihan M., Munteanu E., Pana I., Pestrea S., Popescu Gh., 1996, Stratigraphy of the Cretaceous, Paleogene and Neogene deposits from South Dobrogea. AN, 69, Suppl. 6, Excursion Guide D5, 72 p.
Bandrabur T., Ghenea Ana, Patrulius D., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov.
Bandrabur T., Patrulius D., Ghenea Ana, 1967a, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 43-Neajlov. Notă explicativă.
Muţiu R., 1997, Mesozoic deposits stratigraphy of Moesian Platform (Romania). Acta Pal. Romaniae, 1, 88-95.
Muţiu R., 2004, Albianul din Platforma Moesică. Ed. Academiei, 90 p.