- Statutul numelui: Numele formaţiunii vine de la satul Izvoru Bârzii, pe Valea Topolniţa, la nord de Turnu Severin, jud. Mehedinţi (v. harta geologică 1:50.000 din Marinescu, 1978).
- Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
- Vârsta: Basarabian superior (Chersonian).
- Sinonimie: “Pietrişuri de Izvoru Bârzii” (Marinescu, 1977, pe Harta geologică 1:50.000, foaia Ciovârnăşani); “Formaţiunea de Izvoru Bârzii” (Marinescu, 2000, fişă litostratigrafică).
- Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Am ales drept localitate tip ogaşul Jidovini, afluent al Văii Breamăna, la Bobaiţa (nord-est de Turnu Severin, jud. Mehedinţi, pe harta geologică 1:50.000 din Marinescu, 1978). (ii) Harta geologică 1:50.000, foaia 141d, Ciovârnăşani-Motru; foaia Govora.
- Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Profilul de pe ogaşul Jidovini, descris de Marinescu (1978, p. 43, fig. 11), ales aici ca secţiune tip, măsoară circa 70 m grosime. Succesiunea se caracterizează prin prezenţa pietrişurilor cu stratificaţie oblică şi cu galeţi imbricaţi, care umplu canale de eroziune adînci. Sunt prezente intervale argiloase-marnoase cenuşii-gălbui, stratificate, uneori cu structuri convolute şi cu intercalaţii nisipoase. Spre partea superioară a profilului apar nisipuri şi pietrişuri cu stratificaţie regulată, pietrişuri cu stratificaţie oblică, apoi paralelă, argile cu Hydrobia. In fişa litostratigrafică (Marinescu, 2000) formaţiunea este astfel caracterizată: “Nisipuri şi pietrişuri cu stratificaţie oblică la scară mare, cu pachete ori strate neregulate de conglomerate cu galeţi uneori foarte mari; grosimea este uneori de 150-200 m”. Marinescu (1977) indică pentru sectorul Cocorova-Racova o grosime a formaţiunii de 30 m, iar pentru sectorul Ilovăţ-Noapteşa grosimi ce depăşesc 45 m. In cuprinsul Harţii geologice 1:50.000, foaia Govora, Băceanu et Papaianopol (1995) au arătat că în sectorul dintre Valea Olăneşti şi Valea Bistriţa formaţiunea constă dintr-un pachet inferior de pietrişuri cu galeţi de dimensiune medie, bine rulaţi şi sortaţi, şi un pachet superior constituit din galeţi grosieri, slab sortaţi. galeţii sunt de granit şi gnais, mai rar de calcar şi gresii. Pe Valea Glavaciocul pachetul superior prezintă stratificaţie încrucişată şi conţine lentile de nisip. Intercalaţii de marne cenuşii sunt prezente la diferite nivele.
- Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu (1978, p. 44); (ii)
- Limite: Limita inferioară, discordantă, marcată de reliefuri de eroziune (ex. Figurile 5 şi 11 în Marinescu, 1978), este la contactul cu Stratele de Valea Morilor. Intre văile Olăneşti şi Otăsău situaţia este comparabilă (Băceanu et Papaianopol, 1995, p. 3). Limita superioară, descrisă la secţiunea tip, este la contactul cu nisipuri meoţiene, cenuşii-albicioase, cu lentile fosilifere şi cu gresii lenticulare şi concreţiuni grezoase (Marinescu, 1978, p 43-44).
- Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Marinescu (1978, p. 44) indică zăcământul fosilifer de pe valea Cocuţa, afluent pe dreapta al Văii Topolniţa; altele pe Ogaşul cu Pârâu, la Iloviţa, pe Valea lui Stoican, la Dâlbociţa şi pe Valea racovei, la Racova. La Măleni, pe Valea Otăsău, pietrişurile şi bolovănişurile angulare, cu matrice de silt şi nisip cafeniu şi albicios, ale pachetului inferior, conţin o faună cu bivalve care indică vârsta Basarabian superior a formaţiunii. Din matricea conglomeratelor provin: Caliostoma, Obsoletiforma obsoleta, Cardium ingratum, Paphya gregaria, P. ponderosa, Mactra vitaliana. In sectorul Ilovăţ-Noapteşa sunt citate: Brothia escheri subotici, barbatella hoernesi, Mactra fabreana, M. caspia, M. alata, M. nalivkini, iar în zona Cocorova-Rahova: mactra crassicolis, M. bulgarica, M. orbiculata (Marinescu, 1977).
- Mediul depoziţional: Ambianţă litorală, torenţială.
- Corelări: Pietrişurile de Izvoru Bârzii sunt corelabile cu Formaţiunea de Tufări din Bazinul Bahna şi cu Membrul de Istriţa al Formaţiunii de Tătaru (Marinescu, 2000, fişă litostratigrafică).
Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA