1. Statutul numelui: Numele formaţiunii vine de la satul Izvoru Bârzii, pe Valea Topolniţa, la nord de Turnu Severin, jud. Mehedinţi (v. harta geologică 1: 50,000 din Marinescu, 1978).
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (iii) Depresiunea Getică.
3. Vârsta: Basarabian superior (Chersonian).
4. Sinonimie: “Pietrişuri de Izvoru Bârzii” (Marinescu, 1977, pe Harta geologică 1: 50,000, foaia 141d-Ciovârnăşani); “Formaţiunea de Izvoru Bârzii” (Marinescu, 2000, fişă litostratigrafică).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): Am ales drept localitate tip ogaşul Jidovini, afluent al Văii Breamăna, la Bobaiţa (nord-est de Turnu Severin, jud. Mehedinţi, pe harta geologică 1: 50,000 din Marinescu, 1978); (ii) Harta geologică 1: 200,000, foile 32-Baia de Aramș, caroul d4 (Năstăseanu et Bercia, 1968; Năstăseanu et al., 1968), 34-Pitești, caroul b1 (Bombiță et al., 1968; Mihăilă et al., 1967); Harta geologică 1: 50,000, foile 141d-Ciovârnăşani-Motru (Marinescu, 1977), 126c-Govora (Băceanu et Papaianopol, 1995; Constantin et al., 1996; Marinescu et al., 1993; 1994b).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Profilul de pe ogaşul Jidovini, descris de Marinescu (1978, p. 43, fig. 11), ales aici ca secţiune tip, măsoară circa 70 m grosime. Succesiunea se caracterizează prin prezenţa pietrişurilor cu stratificaţie oblică şi cu galeţi imbricaţi, care umplu canale de eroziune adînci. Sunt prezente intervale argiloase-marnoase cenuşii-gălbui, stratificate, uneori cu structuri convolute şi cu intercalaţii nisipoase. Spre partea superioară a profilului apar nisipuri şi pietrişuri cu stratificaţie regulată, pietrişuri cu stratificaţie oblică, apoi paralelă, argile cu Hydrobia. In fişa litostratigrafică (Marinescu, 2000) formaţiunea este astfel caracterizată: “Nisipuri şi pietrişuri cu stratificaţie oblică la scară mare, cu pachete ori strate neregulate de conglomerate cu galeţi uneori foarte mari; grosimea este uneori de 150-200 m”. Marinescu (1977) indică pentru sectorul Cocorova-Racova o grosime a formaţiunii de 30 m, iar pentru sectorul Ilovăţ-Noapteşa grosimi ce depăşesc 45 m. In cuprinsul Hărţii geologice 1: 50,000, foaia 126c-Govora, Băceanu et Papaianopol (1995) au arătat că în sectorul dintre Valea Olăneşti şi Valea Bistriţa formaţiunea constă dintr-un pachet inferior de pietrişuri cu galeţi de dimensiune medie, bine rulaţi şi sortaţi, şi un pachet superior constituit din galeţi grosieri, slab sortaţi. galeţii sunt de granit şi gnais, mai rar de calcar şi gresii. Pe Valea Glavaciocul pachetul superior prezintă stratificaţie încrucişată şi conţine lentile de nisip. Intercalaţii de marne cenuşii sunt prezente la diferite nivele.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Marinescu (1978, p. 44).
8. Limite: Limita inferioară, discordantă, marcată de reliefuri de eroziune (ex. Figurile 5 şi 11 în Marinescu, 1978), este la contactul cu Stratele de Valea Morilor. Intre văile Olăneşti şi Otăsău situaţia este comparabilă (Băceanu et Papaianopol, 1995, p. 3). Limita superioară, descrisă la secţiunea tip, este la contactul cu nisipuri meoţiene, cenuşii-albicioase, cu lentile fosilifere şi cu gresii lenticulare şi concreţiuni grezoase (Marinescu, 1978, p 43-44).
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Marinescu (1978, p. 44) indică zăcământul fosilifer de pe valea Cocuţa, afluent pe dreapta al Văii Topolniţa; altele pe Ogaşul cu Pârâu, la Iloviţa, pe Valea lui Stoican, la Dâlbociţa şi pe Valea racovei, la Racova. La Măleni, pe Valea Otăsău, pietrişurile şi bolovănişurile angulare, cu matrice de silt şi nisip cafeniu şi albicios, ale pachetului inferior, conţin o faună cu bivalve care indică vârsta Basarabian superior a formaţiunii. Din matricea conglomeratelor provin: Caliostoma, Obsoletiforma obsoleta, Cardium ingratum, Paphya gregaria, P. ponderosa, Mactra vitaliana. In sectorul Ilovăţ-Noapteşa sunt citate: Brothia escheri subotici, barbatella hoernesi, Mactra fabreana, M. caspia, M. alata, M. nalivkini, iar în zona Cocorova-Rahova: mactra crassicolis, M. bulgarica, M. orbiculata (Marinescu, 1977).
10. Mediul depoziţional: Ambianţă litorală, torenţială.
11. Corelări: Pietrişurile de Izvoru Bârzii sunt corelabile cu Formaţiunea de Tufări din Bazinul Bahna şi cu Membrul de Istriţa al Formaţiunii de Tătaru (Marinescu, 2000, fişă litostratigrafică).
Literatura citată
Băceanu I., Papaianopol I., 1995, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c-Govora (pregătire). Raport, F. G., 4 p.
Bombiţă G., Codarcea M.-D., Giurgea P., Lupu M., Mihăilă N., Stancu J., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti. Notă explicativă.
Constantin P., Papaianopol I., Băceanu I., 1996, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c-Govora (pregătire). Raport Fond Geologic I.G.R., 12 p.
Marinescu F., 1977, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 141d - Ciovârnăşani Motru
Marinescu F., 1978, Stratigrafia Neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic. Ed. Acad., 155 p.
Marinescu F., Papaianopol I., Mărunţeanu Mariana, Băceanu I., 1993, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c-Govora (pregătire). Raport, F. G.
Marinescu F., Băceanu I., Papaianopol I., Marinescu B., 1994b, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 126c-Govora (pregătire ). Raport, F. G., 6 p.
Mihăilă N., Stancu Iosefina, Giurgea P., Dessilla Codarcea Marcela, Bombiţă G., Lupu M., 1967, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 34-Piteşti.
Năstăseanu S., Bercia I., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă. Notă explicativă, 46 p.
Năstăseanu S., Bercia I., Bercia Elvira, Biţoianu Cornelia, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 32-Baia de Aramă.
.