1. Statutul numelui:
2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii); Unitatea structurală (iii): (i) Formaţiuunea este constituită din patru membri: Membrul Conglomeratic de Valea Vîrîţi, Membrul Dolomuitic de Dealul Redut, Mambrul Calcaros de Valea Şuşara, Membrul Calcaros de Valea Cerbului; (iii) Pânza Getică – Zona Reşiţa-Moldova Nouă.
3. Vârsta: Spathian-Anisian.
4. Sinonimie: “Formation de Sasca nom. nov.” (Bucur, 1991, p. 6); “Formaţiunea de Sasca” (Bucur, 1997, p. 24).
5. Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Vag precizată (Sasca Montană, jud. caraş Severin); (ii) Afluenţii pe stânga ai Văii Nera (Şuşara, Vîrîţi , Dealul Redut şi La Cruce), la vest de Sasca Montană; Valea Cerbului, la sud de Sasca Montană (v. schiţa geologică în Strutinski et al., 1987, p. 64) şi harta geologică 1:25,000 în Boldur et al. 1964, la p. 192); Harta geologică 1: 200,000, foaia 31-Reșița, caroul c3 (Năstăseanu et Savu, 1968; Năstăseanu et al., 1968); Harta geologică 1: 50,000, foaia 139a-Sasca (Maier et al., 1973).
6. Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): Bucur (1991, p. 6) dă următoarea definiţie a Formaţiunii de Sasca: “succession de conglomérats, grès, argilites, dolomies et calcaires”.
7. Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Bucur (1991, p. 6-7); (ii) Bucur (1997, p. 24-25, cu bibliografia inclusă); Boldur et al. (1964, p. 189-190); Doina Gheorghian (1975, p. 53-54); Năstăseanu (1964, p. 299).
8. Limite: Limita inferioară este la contactul cu cristalinul Domeniului Getic (Cristalinul Locvei) sau cu roci terigene ale Paleozoicului superior (?Permian) (Formaţiunea de Ciudanoviţa). Limita superioară, de eroziune, este pusă la ultimul banc de calcare dolomitice negre, situat la contactul cu rocile terigene jurasic inferioare.
9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Microfaună cu foraminifere (Glomospira densa, Meandrospira dinarica), alge dasicladacee (Macroporella alpina, Globochaete aff. alpina), holoturide (Theelia) (Doina Gheorghian, 1975, p. 53-59). Macrofaună (brahiopode, amoniţi, bivalve ) citează Boldur et al. (1964, p. 189-190).
10. Mediul depoziţional:
11. Corelări:
Literatura citată
Boldur C., Stănoiu I., Stilla A., 1964, Câteva date noi privind geologia regiunii Sasca-Tîlva Cerbului (Zona Reşiţa-Moldova Nouă, Banat). D.S. Inst. Geol., 50, 2, 187-193.
Boldur C., Stănoiu I., Stilla A., 1964, Raport geologic asupra prospecţiunilor de cărbuni superiori în zona Sviniţa-Svinecea Mare. Raport Fond Geologic I.G.R.
Bucur I., 1991, Proposition pour une nomenclature lithostratigraphique des Carpathes Méridionales, Roumanie. Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 36, 2, 3-14.
Bucur I., 1997, Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă (Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei). Presa Univ. Clujană, 214 p., Cluj-Napoca.
Gheorghian Doina, 1975, Date biostratigrafice privind Triasicul de la Sasca (Zona Reşiţa-Moldova Nouă, Banat). D. S. Inst. Geol., 61, 4, 51-64.
Maier O., Năstăseanu S., Potoceanu Elena, Stancu Josefina, 1973, Harta geologică a României, scara 1:50,000, foaia 139a-Sasca.
Năstăseanu S., 1964, Prezentarea hărţii geologice a zonei Reşiţa-Moldova Nouă. AN, 33, 291-342.
Năstăseanu S., Savu H., 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa. Notă explicativă, 44 p.
Năstăseanu S., Stanciu Constantina, Ilie Smărăndiţa, 1968, Harta geologică a României, scara 1:200,000, foaia 31-Reşiţa.
Strutinski C., Bucur I.I., Nicu Marlena, Pop-Strătilă Dana, Török I., 1987, New data on the stratigraphy and tectonic position of the Triassic deposits from Sasca Montană (Banat Hills, Romania). Stud. Univ. Babeş-Bolyai, 32, 2, 61-70.