Stratele de Sinaia din Unitatea de Severin

Descarca / Imprima
  1. Statutul numelui: Valid.
  2. Unitatea de rang superior în care se încadrează (i); Subdiviziuni (ii);

Unitatea structurală (iii): (iii) Pânza de Ceahlău (Dacide Externe) din Carpaţii Orientali; Unitatea de Severin din Carpaţii Meridionali.

3. Vârsta: Tithonian - Barremian inferior (în Unitatea de Severin: Berriasian –   Hauterivian cf. Codarcea et al., 1961, citaţi de Stănoiu, 1973, p. 135; Tithonian superior – Valanginian bazal, cf. Stănoiu, 1978, p. 187).

4. Sinonimie: “Couches de Sinaia” (Macovei et Atanasiu, 1934, p. 129; Codarcea, 1940, p. 45); “Sinaia...Couches de...” (Atanasiu et Murgeanu, în Macovei et al., 1956, p. 81 şi listă de sinonimii la p. 83); “Stratele de Sinaia” (Băncilă, 1958, p. 142; Murgeanu et Patrulius, 1959, p. 26; Murgeanu et al., 1961, p. 42; Codarcea et al., idem, p. 49; Stănoiu, 1973, p. 135 şi 1978, p. 183); “Flişul neocomian, Stratele de Sinaia” (Patrulius, 1969, p. 119); “Formaţiunea de Sinaia” (Avram, 1979, p. 14); “Strate de Sinaia” (Alexandrescu, 1969, p. 144); “Sinaia Beds” (Codarcea et al., 1968, p. 22); “Sinaia Formation” (Patrulius et al., 1976c; Pop, 1989, p. 531). In Ucraina sunt cunoscute sub numele Strate de Rachov (Alexandrescu, ibidem).

5.   Localitatea tip (i); Răspândire geografică (ii): (i) Valea Prahovei la Sinaia, în împrejurimile gării CFR, jud. Prahova; (ii) De-a lungul Carpaţilor Orientali şi a Carpaţilor de curbură formaţiunea ocupă o fâşie neîntreruptă, între graniţa de la NV de Moldova Suliţa şi Valea Ialomiţei, la Pietroşiţa. Fâşia Stratelor de Sinaia are 200-300 m lăţime în Valea Sadovei - Câmpulung, atinge 6-8 km între văile Bistriţa şi Bistricioara, 10-12 km la sud de Valea Trotuşului (Băncilă, idem, p. 146). In Carpaţii Meridionali formaţiunea constituie o fâşie neîntreruptă între Valea Motru şi Dunăre; marginea sud-estică a Platoului Mehedinţi şi în Fereastra Balta, poalele Munţilor Cerna (între Izverna şi Pecinişca); Valea Cerna între Poienile Bobotului şi Plavişeviţa; Harta geologică 1:200,000, foaia 5-Rădăuţi, carourile b1, c2, c3, d3, d4; foaia 12-Topliţa, carourile a3, a4, b4, c4, d4; foaia 20-Odorhei, carourile a4, b4, c3, c4, d3, d4; foaia 28-Braşov, carourile a3, a4, c3, c4, d3, d4; foaia 35-Târgovişte, carourile a2, a3, a4; foaia 32-Baia de Aramă, carourile c2, c3, d2, d3; Harta 1:200,000 în Codarcea (op. cit.); Harta 1:500,000 în Stănoiu (op. cit., 1973); Harta geologică 1:50,000, foaia 21b-Pojorâta, foaia 22a-Câmpulung Moldovenesc, foaia 47d-Dămuc, foaia 69d-Miercurea Ciuc, foaia 79a-Băile Chirui, foaia 79b-Sînmartin, foaia 79c-Baraolt, foaia 110b-Zărneşti, 111a-Braşov, foaia 111c-Baiu-Sinaia, foaia 129a-Comarnic, foaia 129b-Slănic Prahova, foaia 140d-Orşova. Harta geologică 1:50,000, a bazinului superior al Văii Doftanei şi al Văii Tîrlungului, în Avram (idem, 1979).

6.  Secţiunea tip (i); Variaţii de facies (ii): (i) Prima descriere a acestei formaţiuni a fost făcută de Popovici-Hatzeg (1898, cf. Atanasiu et Murgeanu, idem, p. 81). Lângă gara CFR Sinaia Stratele de Sinaia “sunt redresate la verticală, expunând faţa inferioară a bancurilor... Rocile constitutive sunt: gresii calcaroase (40%), calcare marnoase (30%) şi şisturi marnoase (30%). Gresiile sunt constituite din granule de cuarţ şi metacuarţit şi conţin rari fluturaşi de muscovit. Liantul lor argilo-calcaros, mai mult sau mai puţin recristalizat, este abundent. Calcarele marnoase, cenuşii şi cu aspect litografic, sunt străbătute de diaclaze fine. Ele sunt constituite dintr-o pastă argilo-calcaroasă criptocristalină sau microcristalină, asemănătoare matricei arenitelor şi conţin rare granule de cuarţ. Gresiile şi calcarele marnoase prezintă adesea o textură laminară, paralelă, ondulată sau oblică (laminaţie de curent” (Mihăilescu, în Murgeanu et al., ibidem). Pe feţele inferioare ale stratelor sunt prezente variate hieroglife (flute-casts, groove-casts, drag-marks, prod-marks, brush-casts, saltation-casts, canale de eroziune). Codarcea (ibidem) dă următoarea descriere a Stratelor de Sinaia din cuprinsul Unităţii de Severin: “Ce complexe est composé de calcaire marneux en plaquettes, qui alternent avec des plaquettes de grès calcaires, légèrement micacés, à veines de calcite, et avec des microconglomérats à èléments verts et aussi de calcaire noir à Calpionelles. Dans les calcaires marneux, on observe parfois des silex et, à l’aide du microscope on y décèle aussi la présence de Calpionelles”. Stratele de Sinaia sunt foarte cutate şi ating o grosime de 700-1000 m pe Valea Coşuştea (Stănoiu, idem,1978, p.184). După Pop (idem, p. 532) şi Stănoiu (idem,1978, p. 184)  Stratele de Sinaia din Valea Coşuştea stau peste Strate de Azuga şi încep cu 200 m de micrite argiloase cu cherturi (= Marnocalcarele de Lăpuşnic). Urmează 700-1000 m de secvenţe ritmice cu gresii, siltite, marne, argile cu rare intercalaţii de micrite şi de brecii. Acest interval este intens cutat. Succesiunea se încheie cu câteva sute de metri de gresii. (ii) Săndulescu et al. (1989, p. 46-47) arată că succesiunea orizonturilor din cuprinsul Stratelor de Sinaia este diferită în partea internă a Pânzei de Ceahlău, faţă de cea din partea externă a pânzei. Astfel, în partea internă se succed trei orizonturi: Orizontul inferior, constituit din şisturi marnoase cenuşii, cu rare intercalaţii de gresii siltice şi cu intercalaţii de tip Strate de Azuga (şisturi filitoase violacee şi verzi, siltite roşii şi verzi, bazalte). Orizontul mediu are către bază intercalaţii de tip Strate de Azuga care trec lateral la marnocalcare cu frecvente accidente silicioase stratiforme sau de formă neregulată. Restul Orizontului mediu constă din fliş grezo-calcaros cu gresii calcaroase, polimictice, cu laminaţie paralelă, încrucişată şi convolută şi din marnocalcare albe şi cenuşii, cu laminaţii paralele, oblice şi convolute. Orizontul superior, numit Orizontul cu Lamellaptychus angulocostatus, este tot fliş de tip grezo-calcaros în care însă gresiile sunt mai subţiri iar marnocalcarele sunt foarte albe. Tot aici sunt prezente brecii, uneori gradate, alcătuite din claste de roci metamorfice, de calcare şi roci bazice. La baza stratelor de brecii şi de gresii apar frecvent Aptychi. Succesiunea Stratelor de Sinaia din partea externă a Pânzei de Ceahlău conţine de asemenea trei orizonturi: Orizontul inferior, cu marne cenuşii şi verzui în care se găsesc rare intercalaţii de gresii subţiri şi de brecii calcarose ruginii. Orizontul mediu este de tip  fliş grezo-calcaros, identic celui din partea internă a Pânzei de Ceahlău. Orizontul superior este de tip fliş şistos-grezos, lipsit de marnocalcare. Rocile care îl alcătuiesc sunt gresii micacee, subţiri, cu laminaţie încrucişată şi convolută, în alternanţă cu pelite, uneori siltice, de culoare cenuşiu închis. După Patrulius (idem, p. 122) în Valea Azugii (pe flancul vestic al Anticlinoriului Zamura) Stratele de Sinaia inferioare au 1500 m grosime; Stratele de Sinaia medii au 600 m grosime, iar Stratele de Sinaia superioare au 200 m grosime

7.   Referinţa tip (i); Alte referinţe (ii): (i) Teisseyre (1905, citat în Macovei et al., idem, p. 81-83); (ii) Codarcea (ibidem), Patrulius (idem, p. 119-136), Avram (idem, p. 14-34).

8.   Limite: Se admite că baza Stratelor de Sinaia vine în contact de superpoziţie normală cu Stratele de Azuga, cu şisturi cristaline ori cu depozite triasice şi jurasice. Limita superioară este la contactul gradat cu Stratele de Comarnic.

9. Conţinut fosil (i); Consideraţii biostratigrafice (ii): (i) Amoniţi (Lissoceras grasianum, Aptychus didayi, A. seranonis, A. lamellosus, Lamellaptychus angulocostatus, f. typica şi f. longa), brachiopode (Peregrinella peregrina), Tintinnide (Crassicolaria massutiniana, C. parvula, Calpionella alpina, C. elliptica, Tintinopsella carpatica, Calpionellopsis simplex, C. oblonga) (Avram, idem, p. 29-32). Stratele de Sinaia superioare conţin Lamellaptychus angulocostatus, Pseudobelus bipartitus, Hibolites aff. subfusiformis, Crioceratites aff. duvali, şi nannofosile: Nannoconus colomi; foraminifere: Trocholina, Pseudocyclammina, Dictyoconus; alge: Boueina, Arabicodium, Macroporella, Cylindroporella sugdeni (Patrulius, idem, 133-135). Stănoiu (idem,1978, fig. la p. 185) enumeră: Calpionella alpina, C. elliptica, Tintinnopsella carpathica, T. remanei, T. longa; (ii) Zona Calpionella şi Zona Calpionellopsis (Stănoiu, idem, 1978, p. 187). Pop (idem, p. 535 şi fig. 3 la p. 533) a identificat în Stratele de Sinaia numai rare Calpionelle din Subzona C. alpina şi Subzona Remaniella ale Zonei Calpionella care indică o vârstă Berriasian inferior. In Munţii Bucegi Ştefănescu et Ştefănescu (1970, p. 76) prezintă conţinutul micropaleontologic (Calpionelle) al intervalului Berriasian – Valanginian din Stratele de Sinaia de pa Valea Izvorului, afluent drept al Văii Prahova, la sud de Sinaia. Un interval inferior conţine Calpionella elliptica, C. alpina, Crassicollaria sp.; un interval median conţine C. uncinata, C. alpina, Tintinnopsella carpathica; un interval superior conţine Calpionellopsis oblonga, T. carpathica şi o formă de trecere spre T. longa şi T. romanica.

10. Mediul depoziţional: Marin, cu acumulare de depozite turbiditice şi pelagite, hemipelagite (Pop, idem, p. 531)

11. Corelări:

Literatura citată
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:200.000
50 KM D E P R E S I U N O E A P A N N N I C Ă PLATFORMA MOLDOVENEASC Ă PLATF. SCITIC Ă PROMONT. NORD- DOBROGEAN DOBROGEA DE NORD DOBROGEA CENTRAL Ă DOBROGEA DE SUD (Depres. Predobrogean ă) P L A T F O R M A M O E C S I Ă GETIC Ă I N T E R N Ă D E P R E S U I N E A A V A N F O S A A E V S A R N A E O N F X T Ă A V A N F O S A X E T E R N Ă P S U Â B N Z A C A R P A T I C Ă F S L I L U E X R T E N Z O N A T C R I S A L I N Ă O - M E Z O Z O I C M U N Ţ I I A P U S E N I DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI M. C ălimani M. Harghita M. Gurghiu C A P R A Ţ M I I R I E D I O N A L I F L S I U L T R A N S C A R P A T I C M. Gut ăi DELTA DUN ĂRII F U L L I S I N T E R N (Depres. Predobrogean ă) Boto ani ş R d u i ă ă ţ Suceava Iasi Tg. Neam ţ Ptra. Neam ţ Gura Humorului Campulung Roman Bac u ă Barlad Tecuci Focsani Gala i ţ Br ila ă M cin ă Tulcea Babadag Constan a ţ Mangalia Cernavod ă Fete ti ş C l ra i ă ă ş Ţă ă nd rei Slobozia Olteni a ţ BUCURE TI Ş Urziceni Mizil Buz u ă Ploiesti C mpina â Targoviste C mpulung â C. De Arges Pitesti R. Valcea Giurgiu Alexandria Ro iori ş T. Magurele Corabia Caracal Bals Craiova Bailesti Calafat Tr. Severin Orsova Mold. Noua Oravita Anina Caransebes Buzias Lugoj Timisoara Arad Lipova Zarand Salonta Beius Stei Vascau Borod Oradea Zalau Satu Mare Baia Mare Sighet Vi eu ş R zoare ă N s ud ă ă Dej Bistri a ţ Colibita Bicaz Ditrau Gheorgheni Sovata M. Ciuc Odorhei Baraolt Tg. Secuiesc Covasna Sf. Gheorghe Persani Brasov Sinaia F g ra ă ă ş Sibiu Alba Iulia Petrosani Deva Hunedoara Media ş Sighi oara ş Ocna Mure ş Tg. Mure ş Turda Huedin Cluj Reghin Deda Com nesti ă B. Sl nic ă One ti ş Ca in ş Tulnici Rm. S rat ă Tismana Tg. Jiu Slatina Hârşova Jibou Brad Vatra Dornei Olăneşti Ş Topli ţa ; 1 2 3 4 5 6 7 10 11 13 12 16 22 21 20 18 19 17 14 8 15 9 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 b1 b2 c1 c2 d1 d2 d3 a4 b3 b4 c3 c4 d2 d3 d4 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a2 a3 a4 b3 b4 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b2 b3 b4 c2 c3 c4 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c3 c4 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 c4 d1 d2 d3 d4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c1 c2 c3 d1 d2 d3 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 a1 a2 a3 a4 b1 b2 b3 b4 c2 c3 a1 a2 a3 b1 b2 b3 CAROIAJUL ĂRȚII GEOLOGICE 1: 200,000 SUPRAPUS ĂŢILOR TECTONICE ALE ROMÂNIEI H UNIT DENUMIREA FOILOR H ĂRȚII GEOLOGICE SCARA 1: 200,000 1-DARABANI 2- SATU MARE 3- BAIA MARE 4- VIȘEU 5- RUDĂUȚI 6- SUCEAVA 7- ȘTEFĂNEȘTI 8- ORADEA 9- ȘIMLEUL SILVANIEI 10- CLUJ 11- BISTRIȚA 12- TOPLIȚA 13- PIATRA NEAMȚ 14- IAȘI 15- SÎNNICOLAUL MARE 16- ARAD 17- BRAD 18- TURDA 19- TÎRGU MUREȘ 20- ODORHEI 21- BACĂU 22- BÎRLAD 23- JIMBOLIA 24- TIMIȘOARA 25- DEVA 26- ORĂȘTIE 27- SIBIU 28- BRAȘOV 29- COVASNA 30- FOCȘANI 31- REȘIȚA 32- BAIA DE ARAMĂ 33- TÎRGU-JIU 34- PITEȘTI 35- TÎRGOVIȘTE 36- PLOIEȘTI 37- BRĂILA 38- TULCEA 39- SULINA 40- TURNU-SEVERIN 41- CRAIOVA 42- SLATINA 43- NEAJLOV 44- BUCUREȘTI 45- CĂLĂRAȘI 46- CONSTANȚA 47- BECHET 48- TURNU-MĂGURELE 49- GIURGIU 50- MANGALIA 1. Depresiunea Silvaniei 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Depresiunea Oa şului Depresiunea Dornei Depresiunea l Gheorgheni Depresiunea ăneşti Com Depresiunea l Ciucului Depresiunea șovului Bra Depresiunea şti Brezoi-Tite Depresiunea şani Petro Depresiunea şului Mure Depresiunea şova Bahna-Or Depresiunea şova Cara Depresiunea ţa Sichevi Depresiunea Bozovici-Nera Depresiunea ş-Mehadia Caransebe Depresiunea ă Rusca Montan Depresiunea ţegului Ha Depresiunea şul Mare Zlatna-Alma Depresiunea ăcărâmb Brad-S Depresiunea Zarandului Depresiunea şului Beiu Depresiunea Borodului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
1. Depresiunea Silvaniei
2. Depresiunea Borodului
3. Depresiunea Beiușului
4. Depresiunea Zarandului
5. Depresiunea Brad-Săcărâmb
6. Depresiunea Zlatna-Almașul Mare
7. Depresiunea Hațegului
8. Depresiunea Rusca Montană
9. Depresiunea Caransebeș-Mehadia
10. Depresiunea Bozovici-Nera
11. Depresiunea Sichevița
12. Depresiunea Carașova
13. Depresiunea Bahna-Orșova
14. Depresiunea Mureșului
15. Depresiunea Petroșani
16. Depresiunea Brezoi-Titești
17. Depresiunea Brașovului
18. Depresiunea Ciucului
19. Depresiunea Comănești
20. Depresiunea Gheorgheni
21. Depresiunea Dornei
22. Depresiunea Oașului
DENUMIREA FOILOR HĂRȚII GEOLOGICE SCARA1:200.000
1. DARABANI
2. SATU MARE
3. BAIA MARE
4. VIȘEU
5. RĂDĂUȚI
6. SUCEAVA
7. ȘTEFĂNEȘTI
8. ORADEA
9. ȘIMLEUL SILVANIEI
10. CLUJ
11. BISTRIȚA
12. TOPLIȚA
13. PIATRA NEAMȚ
14. IAȘI
15. SÎNNICOLAUL MARE
16. ARAD
17. BRAD
18. TURDA
19. TÎRGU MUREȘ
20. ODORHEI
21. BACĂU
22. BÎRLAD
23. JIMBOLIA
24. TIMIȘOARA
25. DEVA
26. ORĂȘTIE
27. SIBIU
28. BRAȘOV
29. COVASNA
30. FOCȘANI
31. REȘIȚA
32. BAIA DE ARAMĂ
33. TÎRGU-JIU
34. PITEȘTI
35. TÎRGOVIȘTE
36. PLOIEȘTI
37. BRĂILA
38. TULCEA
39. SULINA
40. TURNU-SEVERIN
41. CRAIOVA
42. SLATINA
43. NEAJLOV
44. BUCUREȘTI
45. CĂLĂRAȘI
46. CONSTANȚA
47. BECHET
48. TURNU-MĂGURELE
49. GIURGIU
50. MANGALIA
SITUAREA FORMAȚIUNII PE HARTA GEOLOGICĂ A ROMÂNIEI, SCARA 1:50.000